DOMÉNIU, domenii, s. n. 1. (În orînduirea capitalistă) Bunuri imobiliare (pămînt, păduri, mine etc.) ale unui stat capitalist, ale unui suveran, ale unei comunități exploatatoare sau ale unui moșier. Popa Costache Lipan din Cîrligi n-avea nici un domeniu forestier. C. PETRESCU, C. V. 99. 2. Sferă a unei științe, a unei arte, a unei activități sau îndeletniciri. Domeniul culturii. Domeniul tehnicii. Domeniul științei. ▭ Volta... de pe acum este celebru prin experiențele lui în domeniul electricității. CAMIL PETRESCU, T. II 191.