Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru dolean╚Ť─â

dole├ín╚Ť─â sf [At: NEGULICI / P: ~le-an~ / Pl: ~╚Ťe / E: fr dol├ęance] 1 Ceea ce constituie aspira╚Ťia cuiva. 2 (Ccr) Cerere (20-21) (expus─â oral sau ├«n scris).
DOLE├üN╚Ü─é, dolean╚Ťe, s. f. Dorin╚Ť─â, cerere, pl├óngere (expus─â ├«n scris sau oral). [Pr.: -le-an-] ÔÇô Din fr. dol├ęance.
DOLE├üN╚Ü─é, dolean╚Ťe, s. f. Dorin╚Ť─â, cerere, pl├óngere (expus─â ├«n scris sau oral). [Pr.: -le-an-] ÔÇô Din fr. dol├ęance.
DOLE├üN╚Ü─é, dolean╚Ťe, s. f. (Mai ales la pl.) Pl├«ngere, reclama╚Ťie, jalb─â. Te-au ├«ns─ârcinat ei pe d-ta s─â-mi comunici dolean╚Ťele lor? REBREANU, R. I 296. ÔÇô Pronun╚Ťat: -le-an-.
dole├ín╚Ť─â (-le-an-) s. f., g.-d. art. dole├ín╚Ťei; pl. dole├ín╚Ťe
dole├ín╚Ť─â s. f. (sil. -le-an-), g.-d. art. dole├ín╚Ťei; pl. dole├ín╚Ťe
DOLE├üN╚Ü─é s. 1. v. dorin╚Ť─â. 2. v. rug─âminte.
DOLE├üN╚Ü─é s.f. Dorin╚Ť─â exprimat─â printr-o cerere; deziderat. ÔÖŽ Pl├óngere; reclama╚Ťie. [Pron. -le-an-. / < fr. dol├ęance, cf. lat. dolere ÔÇô a se pl├ónge].
DOLE├üN╚Ü─é s. f. pl├óngere, dorin╚Ť─â exprimat─â printr-o cerere; deziderat. (< fr. dol├ęance)
DOLE├üN╚Ü─é ~e f. 1) Stare sufleteasc─â a celui care dore╚Öte ceva; dorin╚Ť─â. 2) mai ales la pl. Cerin╚Ťe exprimate ├«n mod oficial; deziderat. [Sil. -le-an-] /<fr. doleance
dolean╚Ť─â f. pl├óngere, suplic─â colectiv─â (= fr. dol├ęance).
* dole├ín╚Ť─â (ea 2 silabe) f., pl. e (fr. dol├ęance, d. doliant, part. prez. d. douloir, care e lat. dol├ęre, rom. durere. V. condolean╚Ť─â). Pl├«ngere, reclama╚Ťiune.
DOLEAN╚Ü─é s. 1. deziderat, dorin╚Ť─â. (╚śi-a exprimat o ~ ├«ntemeiat─â.) 2. cerere, rug─âminte, solicitare, (├«nv.) regea, regeal├«c. (O ~ arz─âtoare.)

Dolean╚Ť─â dex online | sinonim

Dolean╚Ť─â definitie

Intrare: dolean╚Ť─â
dolean╚Ť─â substantiv feminin
  • silabisire: -le-an-