doinar definitie

8 definiții pentru doinar

doinár sm [At: VOICULESCU, POEZII, I, 214 / Pl: ~i / E: doină + -ar] (Rar) Doinaș.
DOINÁR, doinari, s. m. (Pop.) Doinaș. – Doină + suf. -ar.
DOINÁR, doinari, s. m. (Pop.) Doinaș. – Doină + suf. -ar.
DOINÁR, doinari, s. m. Doinaș. Fă-te, inimă, doinar Și tu, viers, fă-te amnar, Ca să scapere din plin Tot ce-i bun, tot ce-i senin. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 5/1. M-aș vrea doinarul unui veac ferice, Doinar ce pentru om și miel și fiară zice. TOMA, C. V. 307. – Pronunțat: doi-.
doinár (pop.) s. m., pl. doinári
doinár s. m. (sil. doi-), pl. doinári
DOINÁR s. v. doinaș.
doinar s. v. DOINAȘ.

doinar dex

Intrare: doinar
doinar substantiv masculin
  • silabisire: doi-