dogmaticián sm [At: IORDAN, L. R. A. 176 / P: ~ci-an / Pl: ~iéni, ~iéne] Specialist în dogmatică (5).

DOGMATICIÁN, dogmaticieni, s. m. Specialist în dogmatică. [Pr.: -ci-an] – De la dogmatică. Cf. engl. dogmatician.

DOGMATICIÁN, dogmaticieni, s. m. Specialist în dogmatică. [Pr.: -ci-an] – De la dogmatică. Cf. engl. dogmatician.

dogmaticián s. m. (sil. -ci-an ),pl. dogmaticiéni

DOGMATICIÁN s.m. Specialist în dogmatică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni. / et. incertă].

DOGMATICIÁN s. m. specialist în dogmatică. (< engl. dogmatician)