dodecafonism definitie

10 definiții pentru dodecafonism

dodecafonísm sm [At: DER / Pl: ~e / E: fr dodécaphonisme] 1 Dodecafonie. 2 (Mpl) Compoziție muzicală dodecafonică.
DODECAFONÍSM s. n. (Muz.) Tehnică de compoziție bazată pe folosirea tuturor celor douăsprezece sunete ale gamei cromatice, considerate ca având aceeași importanță și ducând la desființarea legăturilor tonale normale. – Din fr. dodécaphonisme.
DODECAFONÍSM s. n. (Muz.) Tehnică de compoziție bazată pe folosirea tuturor celor douăsprezece sunete ale gamei cromatice, considerate ca având aceeași importanță și ducând la desființarea legăturilor tonale normale. – Din fr. dodécaphonisme.
dodecafonísm s. n.
dodecafonísm s. n.
DODECAFONÍSM s. v. dodecafonie.
DODECAFONÍSM s.n. (Muz.) Tehnică de compoziție în muzica modernă, bazată pe dodecafonie. V. serialism. [< fr. dodécaphonisme].
DODECAFONÍSM s. n. sistem muzical atonal bazat pe dodecafonie. (< fr. dodécaphonisme)
DODECAFONISM s. (MUZ.) dodecafonie.
DODECAFONÍSM (< fr.; gr. dodeka „12” + phone „sunet”) s. n. Sistem atonal utilizând toate cele 12 sunete ale gamei cromatice, ilustrat de muzica compusă de A. Schönberg, care a pus la punct sistemul dodecafonic serial între 1908 și 1923, preluat cu anumite modificări de către elevii și succesorii săi și chiar de către el însuși.

dodecafonism dex

Intrare: dodecafonism
dodecafonism substantiv neutru