Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru dodecafonie

dodecafon├şe sf [At: M 1965, nr. 4, 4 / E: it dod├ęcafonia] Tehnica modern─â de compozi╚Ťie muzical─â bazat─â pe folosirea consecvent─â ├«n melodie ╚Öi armonie a celor 12 sunete ale gamei cromatice Si: dodecafonism.
dodecafon├şe s. f., art. dodecafon├şa, g.-d. dodecafon├şi, art. dodecafon├şei
dodecafon├şe s. f., art. dodecafon├şa, g.-d. dodecafon├şi, art. dodecafon├şei
DODECAFON├ŹE s. (MUZ.) dodecafonism.
DODECAFON├ŹE s.f. (Muz.) Tehnic─â modern─â de compozi╚Ťie muzical─â, bazat─â pe egalitatea celor dou─âsprezece sunete ale sc─ârii cromatice regrupate ├«n serii, constituind prin diferite transform─âri organizarea unei p─âr╚Ťi (modul). [Gen. -iei. / < fr. dod├ęcaphonie, it. dodecafonia, cf. gr. dodeka ÔÇô dou─âsprezece, phone ÔÇô sunet].
DODECAFON├ŹE s. f. tehnic─â modern─â de compozi╚Ťie ├«n muzic─â, care, pornind de la egalitatea celor 12 semitonuri ale gamei cromatice, furnizeaz─â compozitorului un sistem menit s─â ├«nlocuiasc─â, ├«n condi╚Ťiile atonalismului, regulile armoniei clasice bazate pe func╚Ťionalitatea acordurilor. (< fr. dod├ęcaphonie)
DODECAFONIE s. (MUZ.) dodecafonism.
dodecafonie, metod─â de compozi╚Ťie ├«n muzica sec. 20, bazat─â pe utilizarea liber─â a tuturor celor 12 semitonuri* ale gamei cromatice* temperate*. D. a rezultat din unele acumul─âri ├«n plan tehnic ce s-au manifestat ├«n muzica europ. (mai ales germ. ╚Öi austriac─â), la sf├ór╚Öitul sec. trecut ╚Öi ├«nceputul acestui sec., global integrate ├«n fenomenul atonalismului*. Dep─â╚Öind cadrele stricte ale laboratorului de crea╚Ťie, d. a antrenat ╚Öi o g├óndire structural─â ce vizeaz─â viitoarea sistematizare a elementelor prin serie*, ajung├ónd la o viziune nou─â asupra substan╚Ťei ╚Öi discursului muzical. Pe de alt─â parte, d. ├«╚Öi leag─â destinul de acela al ╚ścolii vieneze* moderne, ╚Öeful ╚Öcolii, Sch├Ânberg, fiind considerat ╚Öi ini╚Ťiatorul acestei metode (chiar dac─â J.M. Hauer a realizat mai ├«nainte o serializare a elementelor cromatice* ale melodicii). O definitiv─â aplicare a seriei* Sch├Ânberg o ob╚Ťine ├«n 1923, cu lucrarea Cinci piese pentru pian, dup─â care elevii s─âi, Berg ╚Öi Webern, o aplic─â cu consecven╚Ť─â. Aceast─â istoric determinat─â situare ├«n timp ╚Öi spa╚Ťiu a f─âcut ca d. s─â fie considerat─â, dincolo de virtu╚Ťile ei tehnice, drept unul dintre principalele curente ale primei jum─ât─â╚Ťi a sec.; din punct de vedere estetic ├«ns─â, ea a interferat, ├«n special, expresionismul*, de la principiile c─âruia au pornit reprezentan╚Ťii ╚ścolii vieneze* atunci c├ónd doreau un ÔÇ×idiom muzical expresionistÔÇŁ [obsesia unor formule (IV), atematismul ╚Öi f─âr├ómi╚Ťarea conturului melodic, complica╚Ťia ritmic─â, cultivarea intens─â a a disonan╚Ťei* ├«n armonie (III, 1), ÔÇ×melodia timbral─âÔÇŁ (Klangfarbenmelodie*) etc.]. Opere ca Vozzek ╚Öi Lulu de Berg, Moise ╚Öi Aaron de Sch├Ânberg sau Cantatele lui Webern sunt produc╚Ťii de tip expresioniste. Pe de alt─â parte, influen╚Ťe ale neoclasicismului* se manifest─â ├«n lucr─âri precum Concertul de camer─â pentru vl., pian ╚Öi 13 instr. de suflat de Berg, faptul put├ónd fi considerat ├«ns─â nu ca o aliniere la aceast─â tendin╚Ť─â ÔÇô c─âreia ├«i d─âduse o replic─â ╚Öi Stravinski ÔÇô ci ca o necesitate interioar─â a d. de a-╚Öi ÔÇ×recuperaÔÇŁ o anume fermitate a discursului, ritmica mai viguroas─â ╚Öi polif., unele elemente intona╚Ťionale (II, 2) perceptibile (a╚Öa se explic─â f─âurirea de c─âtre Berg, ├«n Concertul pentru vl. ╚Öi orch., a unei serii compatibile cu acordul* major* sau citirea ├«n aceea╚Öi lucrare, a unui coral de Bach). Din ra╚Ťiuni asem─ân─âtoare, o reclasicizare a formei se produce la Webern, care imagineaz─â structuri* extrem de concise. Dintre cele dou─â principii fundamentale ce au str─âjuit devenirea d.: utilizarea celor 12 semitonuri ╚Öi serializarea lor, cel din urm─â a c├ó╚Ötigat treptat ├«n importan╚Ť─â. Astfel, muzica urma╚Öilor ╚ścolii vieneze, Nono, Berio, Stockhausen, Boulez, influen╚Ťat─â ╚Öi de ideile lui Messiaen, se nume╚Öte, printr-un consens unanim, serial─â. De╚Öi principiul era con╚Ťinut ├«n metoda dodecafonic─â, prin serializarea efectuat─â at├ót orizontal (├«n melodie) c├ót ╚Öi vertical (├«n armonie), serializarea devine ulterior integral─â, extinz├óndu-se ├«n to╚Ťi parametrii*: dinamic─â (1), timbru*, atac (3). Totodat─â, muzica neo-seriali╚Ötilor (numi╚Ťi ╚Öi post-seriali╚Öti) p─âr─âse╚Öte cantonarea dogmatic─â ├«n cercul ├«nchis al celor 12 sunete, ├«n favoarea unui contur mai suplu, ÔÇ×muzicalizatÔÇŁ prin formule de v├órst─â uneori milenar─â ╚Öi cu o ÔÇ×semantic─âÔÇŁ familiar─â (fenomenul ├«ncepuse deja la Webern). Serialismul*, care a p─âstrat ceva din ineditul discursului preconizat de d., a facilitat astfel calea sintezelor, prin determinarea mai pu╚Ťin rigid─â a facturii (merg├ónd, prin reac╚Ťie, p├ón─â la situa╚Ťia contrar─â a indetermin─ârii ╚Öi a aleatorismului*), calea p─âtrunderii ├«n substan╚Ťa muzical─â a vechilor moduri* sau a modurilor de esen╚Ť─â folc., pe care o adopt─â mai ales unii dintre compozitorii rom├óni postbelici. Echiv. germ. Zw├Âlftonmusik.
DODECA- ÔÇ×doisprezeceÔÇŁ. ÔŚŐ gr. dodeka ÔÇ×doisprezeceÔÇŁ > fr. dodeca-, it. id., engl. id. > rom. dodeca-. Ôľí ~edru (v. -edru), s. n., poliedru cu dou─âsprezece fe╚Ťe; ~fonie (v. -fonie1), s. f., tehnic─â modern─â de compozi╚Ťie muzical─â, care utilizeaz─â cele dou─âsprezece sunete ale gamei cromatice; ~gin (v. -gin), adj., care are dou─âsprezece pistile; ~ginie (v. -ginie), s. f., grup de plante cu dou─âsprezece pistile, ├«n clasifica╚Ťia lui Linn├ę; ~gon (v. -gon2), s. n., poligon cu dou─âsprezece laturi ╚Öi tot at├«tea unghiuri; ~mer (v. -mer), adj., format din dou─âsprezece p─âr╚Ťi; ~petal (v. -petal), adj., cu dou─âsprezece petale; ~silab (v. -silab), adj., s. m., (vers) care are dou─âsprezece silabe; ~stil (v. -stil), adj., s. n., (edificiu) cu dou─âsprezece coloane.

Dodecafonie dex online | sinonim

Dodecafonie definitie

Intrare: dodecafonie
dodecafonie substantiv feminin