14 definiții pentru documenta
documenta vt [At: LM / Pzi: ~téz / E: fr documenter] 1 vt A susține pe bază de documente, informații, probe etc. Si: a dovedi, a demonstra, a proba. 2 vt A constitui o dovadă pentru... Si: a arăta, a demonstra, a dovedi, a vădi. 3 vr A se informa amănunțit, pe baza unor documente (1-5). DOCUMENTÁ, documentez,
vb. I.
Refl. A se informa amănunțit și temeinic (pe bază de documente). ♦
Tranz. A dovedi, a susține ceva pe bază de documente. – Din
fr. documenter. DOCUMENTÁ, documentez,
vb. I.
Refl. A se informa amănunțit și temeinic (pe bază de documente). ♦
Tranz. A dovedi, a susține ceva pe bază de documente. – Din
fr. documenter. DOCUMENTÁ, documentez,
vb. I.
Refl. A se informa amănunțit și temeinic pe bază de documente. Timpul dat pentru întocmirea referatului să fie îndestulător, să permită referentului să se documenteze temeinic. CONTEMPORANUL, S. II, 1953,
nr. 373, 5/3.
documentá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 documenteáză
documentá vb., ind. prez. 1 sg. documentéz, 3 sg. și pl. documenteáză DOCUMENTÁ vb. a cerceta, a se informa, a studia, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (S-a ~ dacă nu s-a mai scris despre asta.) DOCUMENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare, (într-)o afirmație etc. pe documente. [< fr. documenter, it. documentare].
DOCUMENTÁ vb. tr.,
refl. a (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare etc. pe documente. (< fr. documenter)
A DOCUMENTÁ ~éz tranz. A argumenta pe bază de documente. /<fr. documenter A SE DOCUMENTÁ mă ~éz intranz. A se pune la curent pe bază de materiale documentare; a se informa. /<fr. documenter documentà v. a întări cu documente, a se sprijini pe documente.
* documentéz v. tr. (d. document; fr. documenter). Susțin pin documente: a documenta o afirmațiune.
DOCUMENTA vb. a cerceta, a se informa, a studia, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (S-a ~ dacă nu s-a mai scris despre asta.) Documenta dex online | sinonim
Documenta definitie
Intrare: documenta
documenta verb grupa I conjugarea a II-a