Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru dobrogean

dobroge├ín, ~─â [At: URECHE, L. 196 / Pl: ~eni, ~ene / E: Dobrogea + -ean] 1-2 smf, a (Persoan─â) care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Dobrogei sau este originar─â de acolo. 3-4 a Care apar╚Ťine Dobrogei sau dobrogenilor (1). 5-6 a Referitor la Dobrogea sau la dobrogeni (1). 7 a Originar din Dobrogea.
dobrogeáncă sf [At: CADE / Pl: ~ene / E: dobrogean + -că] Dobrogeană (1).
DOBROGE├üN, -─é, dobrogeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoan─â originar─â sau locuitor din Dobrogea. 2. Adj. Care apar╚Ťine Dobrogei sau dobrogenilor (1), privitor la Dobrogea ori la dobrogeni. ÔÇô Dobrogea (n. pr.) + suf. -ean.
DOBROGE├üN, -─é, dobrogeni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Dobrogei sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Dobrogei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Dobrogea sau la popula╚Ťia ei. ÔÇô Dobrogea (n. pr.) + suf. -ean.
DOBROGE├üN1, -─é, dobrogeni, -e, adj. Din Dobrogea, care ╚Ťine de Dobrogea. Datoriei lui e s─â m─â ini╚Ťieze ├«n serviciul special al acelui jude╚Ť dobrogean. SADOVEANU, P. M. 114. ├Äntre linia ├«ntortocheat─â, unde p─âm├«ntul dobrogean se fr├«nge ca s─â se fac─â ╚Ť─ârm, ╚Öi linia onduloas─â a nisipurilor ve╚Önic v├«nturate de lope╚Ťile m─ârii se ├«ntinde, cu ├«ntreruperi, un br├«u de pante m─ânoase. GALACTION, O. I 437. De trei nop╚Ťi ├«ns─â turcul dobrogean Ahmet Mamet doarme la carcer─â. SAHIA, N. 114.
DOBROGEÁN2, -Ă, dobrogeni, -e, s. m. și f. Persoană care locuiește în Dobrogea sau este originară din această regiune.
dobroge├ín (do-bro-) adj. m., s. m., pl. dobrog├ęni; adj. f. dobroge├ín─â, pl. dobrog├ęne
dobroge├ín adj. m., s. m. (sil. -bro-), pl. dobrog├ęni; f. sg. dobroge├ín─â, pl. dobrog├ęne

Dobrogean dex online | sinonim

Dobrogean definitie

Intrare: dobrogean (adj.)
dobrogean 1 adj. adjectiv
  • silabisire: do-bro-gean
Intrare: dobrogean (s.m.)
dobrogean 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
  • silabisire: do-bro-gean