doborâtor definitie

7 definiții pentru doborâtor

doborâtor, ~oare smf, a [At: VALIAN, V. / Pl: ~i, ~oáre / E: doborî + -tor] 1-24 (Persoană) care doboară (1-12).
DOBORÂTÓR, -OÁRE, doborâtori, -oare, adj. Care doboară. – Doborî + suf. -tor.
DOBORÂTÓR, -OÁRE, doborâtori, -oare, adj. Care doboară. – Doborî + suf. -tor.
DOBORÎTÓR, -OÁRE, doborîtori, -oare, adj. Care doboară; nimicitor, copleșitor.
doborâtór adj. m., pl. doborâtóri; f. sg. și pl. doborâtoáre
doborâtór adj. m., pl. doborâtóri; f. sg. și pl. doborâtoáre
DOBORÂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care doboară. /a doborî + suf. ~tor

doborâtor dex

Intrare: doborâtor
doborâtor adjectiv