Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru doberman

dóberman sm [At: ENC. VET. / Pl: ~i / E: eg doberman, ger Doberman] 1 Rasă de câini de talie mare, cu păr scurt și lucios, negru, maro sau gri. 2 Câine din rasa doberman (1).[1] modificată
D├ôBERMAN, dobermani, s. m. Ras─â de c├óini de talie mijlocie, cu p─ârul scurt ╚Öi lucios, de culoare neagr─â, maro sau gri. ÔÇô Din germ. Dobermann.
D├ôBERMAN, dobermani, s. m. Ras─â de c├óini de talie mijlocie, cu p─ârul scurt ╚Öi lucios, de culoare neagr─â, maro sau gri. ÔÇô Din germ. Dobermann.
d├│berman s. m., pl. d├│bermani
d├│berman s. m., pl. d├│bermani
DOBERM├üN s.m. Ras─â de c├óini de talie mare, cu p─âr scurt, negru, maro sau gri-alb─âstrui cu pete ro╚Öcate, originar din Germania. [< engl. doberman, cf. Doberman ÔÇô cel care a crescut pentru prima dat─â astfel de c├óini].
DOBERMAN s. m. rasă de câini de pază și de companie, de talie mare, cu păr scurt, negru, maro sau gri-albăstrui, originar din Germania. (< germ. Dobermann)
DÓBERMAN ~i m. 1) Rasă de câini de talie mijlocie, cu părul scurt și lucios, de culoare neagră, maro sau gri. 2) Câine din această rasă. /<germ. Dobermann
D├ôBERMAN (< germ.) s. m. Ras─â de c├óini originar─â din Thuringia, de talie mijlocie (60-70 cm, 20-26 kg), cu corp musculos, p─âr scurt, negru, gri-alb─âstrui, maro-├«nchis, cu nuan╚Ťe distinct localizate ruginii; inteligent, viguros, rapid, excelent pentru paz─â, companie, ap─ârare.

Doberman dex online | sinonim

Doberman definitie

Intrare: doberman
doberman substantiv masculin