Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

do├ímn─â sf [At: (a. 1462), ap. TDRG / Pl: ~ne / E: ml dom(i)na] 1-2 So╚Ťie a unui domnitor sau a unui boier. 3 (Pgn) So╚Ťie. 4 Termen de polite╚Ťe pentru o femeie c─âs─âtorit─â. 5 (├Äs) ~ de onoare Femeie (din aristocra╚Ťie) aflat─â ├«n serviciul unei regine, al unei prin╚Ťese. 6 St─âp├ón─â a unei case, a unei gospod─ârii. 7 (Bot; reg; ├«c) ~-mare sau ~a-codrului M─âtr─âgun─â (Atropa belladona). 8 (Bot; reg; lpl) C├órcium─ârese (Zinnia elegans).
DO├üMN─é, doamne, s. f. 1. Termen de polite╚Ťe pentru o femeie (c─âs─âtorit─â). ÔŚŐ Doamn─â de onoare = femeie (din aristocra╚Ťie) aflat─â ├«n serviciul unei prin╚Ťese, al unei regine etc. ÔÖŽ So╚Ťie. ÔÖŽ Spec. (├Änv.) So╚Ťie a unui domnitor sau a unui boier. ÔÖŽ St─âp├ón─â a unei case, a unei gospod─ârii. 2. Compus: (Bot.; pop.) doamn─â-mare sau doamna-codrului = m─âtr─âgun─â. ÔÇô Lat. dom(i)na.
DO├üMN─é, doamne, s. f. 1. Termen de polite╚Ťe pentru o femeie c─âs─âtorit─â. ÔŚŐ Doamn─â de onoare = femeie (din aristocra╚Ťie) aflat─â ├«n serviciul unei prin╚Ťese, al unei regine etc. ÔÖŽ So╚Ťie. ÔÖŽ Spec. So╚Ťie a unui domnitor sau a unui boier. ÔÖŽ St─âp├ón─â a unei case, a unei gospod─ârii. 2. Compus: (Bot.; pop.) doamn─â-mare sau doamna-codrului = m─âtr─âgun─â. ÔÇô Lat. dom(i)na.
DO├üMN─é, doamne, s. f. 1. (Folosit azi mai rar) Termen de polite╚Ťe ├«ntrebuin╚Ťat izolat sau pus ├«naintea numelui unei femei c─âs─âtorite c─âreia i se adreseaz─â sau despre care vorbe╚Öte cineva. Domni cu monoclu ╚Öi doamne cu buze vopsite. ISAC, O. 90. Doamnele, ostentativ f─âr─â treab─â, umbl─â ├«n rochii de cas─â ╚Öi f─âr─â p─âl─ârii. IBR─éILEANU, A. 7. [├Än caret─â] se afla o doamn─â a c─ârei frumuse╚Ťe era ├«nc─â str─âlucitoare. MACEDONSKI, O. III 16. M─â hot─âr├«i s─â m─â duc la doamna B. NEGRUZZI, S. I 67. ÔŚŐ (Fran╚Ťuzism; urmat de adj. posesiv) T├«nguie╚Öte-m─â, doamna mea, ╚Öi nu m─â osindi. NEGRUZZI, S. I 47. ÔÖŽ (├Änvechit, totdeauna cu determin─âri adjectivale) So╚Ťie de boier; jup├«neas─â. Orice-i zicea boieriul sau doamna acestuia s─â fac─â, ea pe loc ╚Öi f─âcea. MARIAN, O. II 386. ÔŚŐ (Azi, f─âr─â determin─âri) Timotin m-a invitat la el, la m─ân─âstire. Doamna a t─âcut ca un morm├«nt. IBR─éILEANU, A. 15. ÔÖŽ Nume dat ├«n trecut de copiii de ╚Öcoal─â ├«nv─â╚Ť─âtoarelor ╚Öi profesoarelor c─âs─âtorite. 2. (├Äntr-o epoc─â mai veche) So╚Ťie a unui monarh sau a unui prin╚Ť. V. regin─â, principes─â. De din vale de Rovine, Gr─âim, doamn─â, c─âtr─â tine. EMINESCU, O. I 149. Domnule, m─âria-ta, Pe Codreanul nu-l ierta, C─â... pe doamna ╚Ťi-a fura. ALECSANDRI, P. P. 90. ÔÖŽ Regin─â, suveran─â. (Fig.) ╚śi din neguri, dintre codri, tremur├«nd s-arat─â luna: Doamna m─ârilor ╚Ö-a nop╚Ťii. EMINESCU, O. I 148. 3. Compus: (Bot.) doamn─â-mare = m─âtr─âgun─â. Str├«nge dumneaei ╚Öi zam─â de m─âtr─âgun─â, ce se cheam─â la noi ┬źdoamn─â-mare┬╗. SADOVEANU, N. F. 35.
ácul-doámnei (plantă) s. m. art.
c─âl╚Ť├║nul-do├ímnei (plant─â) s. m. art.
!doámna-códrului (plantă) (-co-dru-) s. f. art., g.-d. art. doámnei-códrului
doámnă s. f., g.-d. art. doámnei; pl. doámne; abr. nom.-ac. sg. art. dna, g.-d. sg. art. dnei
!doámnă-máre (plantă) s. f., g.-d. art. doámnei-mári; pl. doámne-mári
!floárea-doámnei (plantă) s. f. art., g.-d. art. flórii-doámnei
!pantóful-doámnei (plantă) s. m. art.
!papúcul-doámnei (plantă) s. m. art.
*pr├şm─â-do├ímn─â s. f., art. prima-doamn─â, g.-d. art. primei-doamne
ácul-doámnei s. n.
c─âl╚Ť├║nul-do├ímnei s. m.
doámna-códrului (bot.) s. f.
doámnă s. f., g.-d. art. doámnei; pl. doámne; abr. sg. art. dna, g.-d. art. dnei
doámnă-máre (bot.) s. f.
floárea-doámnei s. f.
pantóful-doámnei (bot.) s. m.
papúcul-doámnei (bot.) s. m.
C─éL╚ÜUNUL-DO├üMNEI s. (BOT.) 1. (Geum rivale) (reg.) ceren╚Ťel, cr├ónce╚Ö. 2. (Geum urbanum) ceren╚Ťel, (reg.) ridichioar─â.
DOAMNA-CÓDRULUI s. v. beladonă, mătrăgună.
DO├üMN─é s. 1. cucoan─â, madam, (pop.) jup├óneas─â, (ie╚Öit din uz) dam─â, (grecism ├«nv.) chera, (italienism ├«nv.) signor─â. (O ~ mai ├«n v├órst─â.) 2. (IST.) (pop.) vodeas─â, voduleas─â, voievodeas─â. (~ Tana, so╚Ťia domnitorului Moldovei.)
DO├üMN─é s. v. nevast─â, so╚Ťie.
DOAMNĂ-MÁRE s. v. beladonă, mătrăgună.
FLOAREA-DO├üMNEI s. v. albumeal─â, albumi╚Ť─â, floarea-reginei, floare-de-col╚Ť.
PANTOFII-DOÁMNEI s. pl. v. papucul-doamnei.
PĂRUL-DOÁMNEI s. v. strașnic.
PE╚śTELE-DO├üMNEI s. v. boi╚Ötean.
DO├üMN─é ~e f. 1)(folosit ca termen de polite╚Ťe ╚Öi de adresare, izolat sau ├«naintea numelui) Femeie c─âs─âtorit─â. 2) So╚Ťie a domnului. 3) ├«nv. St─âp├ón─â a unei case boiere╚Öti. ÔŚŐ ~ mare plant─â erbacee otr─âvitoare, cu flori brune-violete ╚Öi cu fructe negre, ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n medicin─â; m─âtr─âgun─â. /<lat. dom[i]na
doamn─â f. 1. od. so╚Ťia Domnului: ce faci tu, copil─â? zise Doamna mare BOL.; 2. st─âp├ón─â: (luna) Doamna m─ârilor ╚Öi a nop╚Ťii vars─â lini╚Öte ╚Öi somn EM.; 3. titlu de onoare ce se d─â femeilor. [Lat. vulg. DOMNA = clasic DOMINA].
Elena (Doamna) f. so╚Ťia lui Cuza, dup─â a c─ârui moarte se retrase la m─ân─âstire, d─âruind avereai s─âracilor; muri ├«n 1909.
Pietrele-Doamnei f. pl. V. Rar─âu.
R├óul-Doamnei m. 1. afluent de-a st├ónga Arge╚Öului, ud─â jude╚Ťul Muscel; 2. plas─â ├«n jud. Muscel.
Sta├źl (Doamna de) f. (cit. Stal), ilustr─â scriitoare francez─â: Corina, Despre Germania (1766-1817).
Stanca (Doamna) f. 1. fiica lui Iane Cantacuzino ╚Öi so╚Ťia lui Mihaiu Viteazul (dela 1583-1601); 2. numele so╚Ťiei lui Br├óncoveanu.
do├ímn─â f., pl. e (lat. d├│mina ╚Öi domna, it. donna, fr. dame, pv. (dom)na, sp. duena, dona, pg. dona. V. domn). So╚Ťia domnitorulu─ş (regine─ş i se zice ╚Öi ast─âz─ş ├«n biseric─â doamn─â ╚Öi regin─â). St─âp├«n─â (Poet.) Roma a fost doamna lumi─ş. Titlu de onoare dat cucoanelor ╚Öi de elevele din ╚Öcoala primar─â profesoare─ş (Servitori─ş zic st─âp├«ne─ş cocoan─â. ├Än Trans. doamn─â). V. duduc─â.
C─éL╚ÜUNUL-DOAMNEI s. (BOT.; Geum rivale) (reg.) ceren╚Ťel, cr├«nce╚Ö.
doamna-codrului s. v. BELADON─é. M─éTR─éGUN─é.
doamnă s. v. NEVASTĂ. SOȚIE.
DOAMN─é s. 1. cucoan─â, madam, (pop.) jup├«neas─â, (ie╚Öit din uz) dam─â, (grecism ├«nv.) chera, (italienism ├«nv.) signor─â. 2. (pop.) vodeas─â, voduleas─â, voievodeas─â. (~ Tana, so╚Ťia domnitorului Moldovei.)
doamn─â-mare s. v. BELADON─é. M─éTR─éGUN─é.
floarea-doamnei s. v. ALBUMEALĂ. ALBUMIȚĂ. FLOAREA-REGINEI. FLOARE-DE-COLȚ.
pantofii-doamnei s. pl. v. PAPUCUL-DOAMNEI.
p─ârul-doamnei s. v. STRA╚śNIC.
pe╚Ötele-doamnei s. v. BOI╚śTEAN.
doamna se folose╚Öte corect numai cu numele de familie (de obicei al so╚Ťului), chiar dac─â la mijloc se pune ╚Öi prenumele so╚Ťiei, deci doamna Popescu, doamna Maria Popescu; eventual se poate spune numai doamn─â, doamna, dar ├«n nici un caz numai cu prenumele: doamna Maria. Desigur, modelul a fost furnizat de obiceiul fran╚Ťuzesc (vezi madam). Ce e drept, ├«n limba veche, so╚Ťiile voievozilor erau numite Doamna Oltea, Doamna Stanca, dar aici doamna era echivalent cu ÔÇ×so╚Ťia domnuluiÔÇŁ, ╚Öi pe atunci nu existau nume de familie.
BALTA DOAMNEI, com. în jud. Prahova; 2.865 loc. (1991).
B├ÄTCA DOAMNEI, ├«n─âl╚Ťime (457 m alt.), la marginea de V a municipiului Piatra-Neam╚Ť, unde a fost descoperit─â o cetate geto-dacic─â (sec. 1 ├«. Hr.-1 d. Hr.) cu sanctuar ╚Öi ├«nt─ârit─â cu ziduri de piatr─â.
PIETRELE DOAMNEI, st├ónc─â zvelt─â ├«n masivul Rar─âu, alc─âtuit─â din calcare mezozoice, de forma unei prisme triunghiulare, ca rezultat al eroziunii diferen╚Ťiale. Lipsit─â de vegeta╚Ťie. Declarat─â monument al naturii. La baza ei apar plante rare ca ochii ╚Öoricelului, papucul doamnei, floarea de col╚Ť ╚Ö.a.
R├éUL DOAMNEI, r├óu, afl. stg. al Arge╚Öului la Pite╚Öti; 98 km. R.D. ├«╚Öi formeaz─â cursul prin confl. a dou─â p├óraie (Valea Rea, 20 km, considerat izv. pr., ╚Öi Z├órna, 17 km) care au ob├ór╚Öia ├«n dou─â lacuri glaciare (Vi╚Ötea ╚Öi, respectiv, Z├órna) aflate aproximativ la aceea╚Öi altitudine (2.190 m) pe versantul de S al m-╚Ťilor F─âg─âra╚Ö. Dup─â un curs vijelios ├«n sectorul montan (panta medie este de 40ÔÇ░), str─âbate muscelele ╚Öi dealurile Arge╚Öului, unde panta de curgere este de 4-8ÔÇ░. Apele cursului s─âu superior sunt par╚Ťial captate ╚Öi conduse printr-un tunel de aduc╚Ťiune ├«n lacul de acumulare Vidraru. Afl. pr.: Cernat, R├óul T├órgului.
CALCEOLARIA L., CALCEOLARIA, PAPUCUL DOAMNEI, fam. Scrophulariaceae. Gen originar din regiunile temperate ale Americii de S, peste 120 specii, anuale, bienale sau vivace, erbacee, subfrutescente sau frutescente. Plantă apreciată atît pentru forma curioasă a florilor asemănătoare unui portmoneu, cît și pentru coloritul lor: alb, galben, roșu-purpuriu, violet, unicolore sau punctate. înflorește primăvara-vara.
CYPRIPEDIUM L., PAPUCUL DOAMNEI, fam. Orchidaceae. Gen originar din Europa, America de N, Japonia și U.R.S.S., cca 35 specii, erbacee, terestre, cu un rizom cărnos, din care pornesc tulpina terminată cu o singură floare, rar două și frunzele. Florile mari, cu petale colorate, (labelul mare, umflat, în formă de papuc, galben), apar din toamnă pînă primăvara, fără un repaus bine definit (PI. 28. fig. 160).
DICENTRA Bernh., CERCEII DOAMNEI, fam. Papaveraceae. Gen originar din Asia ╚Öi America de N, cca 15 specii, erbacee, perene. Frunze penat-partite. Flori roz, galbene sau albe, cordiforme, mai mult sau mai pu╚Ťin turtite, dispuse unilateral, ├«n raceme arcuite ╚Öi pendule, lungi. Tuf─â cca 0,20-0,90 m ├«n─âl╚Ťime. Ramuri frumos arcuite (Pl. 29, fig. 168).
Geum rivale L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori (caliciul cu 5 sepale lanceolate, p─âroase, 5 petale obovate, stil articulat) pendente, ro╚Öiatice, scurt-pedunculate. Frunze ├«n rozet─â, penate, ultima pereche ╚Öi foliola terminal─â mai mari, ├«ndesuit-acut-din╚Ťate. Plante erbacee, perene. Tulpin─â erect─â, 30-40 cm ├«n─âl╚Ťime, pubescent─â.
Tropaeolum majus L., ┬ź Condurul doamnei ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori mari, cu pinteni lungi, pe pedunculi axilari lungi, libere deasupra frunzi╚Öului, pe tip 5, sepale colorate, inegale, petale rotunde, galbene-ro╚Öietice, cu striuri s├«ngerii, cele 3 din fa╚Ť─â fimbriate. Frunze alterne, orbiculate, lung-pe╚Ťiolate, pe partea inferioar─â verzi- gri-alb─âstrui. Plant─â anual─â, erbacee, cu tulpin─â c─ârnoas─â, c─â╚Ť─âr─âtoare sau t├«r├«toare, glabr─â. Prezint─â soiuri pitice ╚Öi soiuri cu port p├«n─â la 3 m ├«n─âl╚Ťime ╚Öi divers colorate: ro╚Öii, stacojii, galbene-aurii, crem-albe, roz-g─âlbui, simple sau duble, cu miros pl─âcut.
Fundenii Doamnei, bis. ├«n Bucure╚Öti, ctitorit─â de marele sp─âtar Mihai Cantacuzino ├«n 1699 pe malul lacului Fundeni, cu picturi murale executate de P├órvu Mutu. De o mare frumuse╚Ťe ╚Öi unic este decorul exotic al fa╚Ťadelor, ├«mpodobit, ├«n ├«ntregime cu ornamente orientale de tipul miniaturilor persane, realizate ├«n stuc.
doamna alb─â expr. (tox.) heroin─â.

Doamn─â dex online | sinonim

Doamn─â definitie

Intrare: doamn─â
doamn─â
Intrare: acul-doamnei
acul-doamnei substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: c─âl╚Ťunul-doamnei
c─âl╚Ťunul-doamnei substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: doamna-codrului
doamna-codrului substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: doamn─â-mare
doamn─â-mare substantiv feminin
Intrare: floarea-doamnei
floarea-doamnei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: pantoful-doamnei
pantoful-doamnei substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: papucul-doamnei
papucul-doamnei substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: prim─â-doamn─â
prim─â-doamn─â (numai) singular substantiv feminin
Intrare: Râul-Doamnei
Râul-Doamnei substantiv neutru articulat nume propriu (numai) singular
Intrare: p─ârul-doamnei
p─ârul-doamnei substantiv masculin articulat (numai) singular