Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru dizolvant

dizolv├ínt, ~─â [At: NEGULICI / V: (├«vr) ~v├şnt / S ╚Öi: diso~ / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr dissolvant, it dissolvente] 1 a Care are ├«nsu╚Öirea de a dizolva (5). 2 a (Fig) Care descompune Si: (liv) disolutiv. 3 sm Substan╚Ť─â (lichid─â) care are proprietatea de a dizolva (5) ├«n masa ei alte substan╚Ťe Si: solvent.
DIZOLV├üNT, -─é, dizolvan╚Ťi, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are ├«nsu╚Öirea de a dizolva. ÔÖŽ Fig. Care dezagreg─â, descompune, nimice╚Öte. 2. S. m. Substan╚Ť─â (lichid─â) care are ├«nsu╚Öirea de a dizolva ├«n masa ei alte substan╚Ťe; solvent. ÔÇô Din fr. dissolvant.
DIZOLV├üNT, -─é, dizolvan╚Ťi, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are ├«nsu╚Öirea de a dizolva. ÔÖŽ Fig. Care dezagreg─â, descompune, nimice╚Öte. 2. S. m. Substan╚Ť─â (lichid─â) care are ├«nsu╚Öirea de a dizolva ├«n masa ei alte substan╚Ťe; solvent. ÔÇô Din fr. dissolvant.
DIZOLV├üNT, -─é, dizolvan╚Ťi, -te, adj. 1. (Chim.; despre lichide) Care are ├«nsu╚Öirea de a dizolva. ÔŚŐ (Substantivat, m.) Apa este dizolvantul multor substan╚Ťe. 2. Fig. Care dezagreg─â, descompune, disociaz─â, nimice╚Öte. Filozofia amar─â ╚Öi dizolvant─â a lui Schopenhauer. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 40.
dizolv├ínt1 adj. m., pl. dizolv├ín╚Ťi; f. dizolv├ínt─â, pl. dizolv├ínte
dizolv├ínt2 s. m., pl. dizolv├ín╚Ťi
dizolv├ínt adj. m., s. m., pl. dizolv├ín╚Ťi; f. sg. dizolv├ínt─â, pl. dizolv├ínte
DIZOLVÁNT s. v. solvent.
DIZOLVÁNT, -Ă adj. 1. (adesea s.m.) Care are proprietatea de a dizolva; solvent. 2. (Fig.) Nimicitor, ruinător, care descompune. [Cf. fr. dissolvant].
DIZOLV├üNT, -─é I. adj., s. m. (substan╚Ť─â) care are proprietatea de a se dizolva; solvent1. II. adj. (fig.) care descompune, dezorganizeaz─â. (< fr. dissolvant)
DIZOLV├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi substantival (despre substan╚Ťe) Care dizolv─â; care are proprietatea de a dizolva. /<fr. dissolvant
dizolvant a. și n. care are proprietatea de a dizolva: apa e un dizolvant puternic.
* disolv├ínt, -─â adj. ╚Öi s. (fr. dissolvant). Care disolv─â: apa e un disolvant al s─âri─ş. Fig. Care corupe, risipe╚Öte: Jidani─ş ├«s un disolvant social. Fals. diz-.
DIZOLVANT s. (CHIM.) solvent.

Dizolvant dex online | sinonim

Dizolvant definitie

Intrare: dizolvant (s.m.)
dizolvant substantiv masculin
Intrare: dizolvant (adj.)
dizolvant adjectiv