dividénd sm [At: ȘINCAI, Î, 27/8 / V: (rar) ~ă sf (înv) ~ént sn / Pl: ~e, (înv) ~nzi / E: fr dividente, ger Dividend, lat dividendus] 1 (Mat; înv) Deîmpărțit. 2 (Înv) Profit bănesc rezultat dintr-o investiție. 3 Parte din profitul unei societăți pe acțiuni care revine fiecărui acționar în raport cu numărul de acțiuni pe care le posedă. 4 Parte a fiecărui creditor în împărțirea activului rămas dintr-un faliment.

DIVIDÉND, dividende, s. n. Parte din profitul unei societăți pe acțiuni care revine fiecărui acționar la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, în raport cu acțiunile pe care le posedă. – Din fr. dividende, lat. dividendus.

DIVIDÉND, dividende, s. n. Parte din profitul unei societăți pe acțiuni care revine fiecărui acționar în raport cu acțiunile pe care le posedă. – Din fr. dividende, lat. dividendus.

DIVIDÉND, dividende, s. n. (În sistemul capitalist, mai ales la pl.) Parte de profit care se dă unui acționar în raport cu acțiunile pe care le posedă.

dividénd s. n., pl. dividénde

dividénd s. n., pl. dividénde

DIVIDÉND s. v. deîmpărțit.

DIVIDÉND s.n. Parte din profitul unei societăți pe acțiuni care se dă unui acționar în raport cu acțiunile pe care le are. [Pl. -de, -duri. / cf. fr. dividende, it. dividente, lat. dividendus – care trebuie împărțit].

DIVIDÉND s. n. cotă-parte din profitul net al unei societăți pe acțiuni care se repartizează acționarilor pentru fiecare acțiune. (< fr. dividende, it. dividendo, germ. Dividende)

DIVIDÉND ~e n. Cotă-parte din profitul unei societăți pe acțiuni, revenind unui acționar, în raport cu valoarea acțiunilor pe care le posedă. /<fr. dividende, lat. dividendus

dividend n. numărul de împărțit.

* dividénd n., pl. e (fr. dividende, d. lat. dividendus, care trebuĭe să fie împărțit). Aritm. Împărțit, număr de împărțit: înmulțind divizoru (împărțitoru) cu cîtu și adunînd restu, găsim dividendu. Suma cu care se împarte între acționarĭ din ceĭa ce s’a cîștigat dintr’o întreprindere saŭ între creditorĭ din ceĭa ce a lăsat falitu.

dividend s. v. DEÎMPĂRȚIT.

DIVIDÉND (< fr., it., germ.; {s} lat. dividendus „care trebuie să fie împărțit”) s. n. Parte a profitului net (cotă procentuală) al unei societăți pe acțiuni, repartizată anual acționarilor în funcție de capitalul subscris (valoarea nominală a acțiunilor), declarată oficial. ◊ D. brut = valoarea beneficiului de distribuit, declarată anual administrației fiscale, care servește ca bază de calcul al impozitului asupra unei societăți (firme). ◊ D. net = suma încasată efectiv de un acționar, reprezentând partea de ce i se cuvine din beneficiul brut diminuat cu impozitul aferent. ♦ Parte ce revine fiecăruia dintre creditorii urmăritori din activul net al unui comerciant falit.