Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru diverticul

divert├şcul sn [At: LM / Pl: ~e / E: fr diverticule, lat diverticulum] (Atm) Mic─â prelungire ├«n form─â de fund de sac a unui organ tubular.
DIVERT├ŹCUL, diverticule, s. n. (Anat.) Cavitate saciform─â ce comunic─â cu un canal natural. ÔÇô Din fr. diverticule.
DIVERT├ŹCUL, diverticule, s. n. (Anat.) Mic─â prelungire a unui organ tubular. ÔÇô Din fr. diverticule.
divert├şcul s. n., pl. divert├şcule
divert├şcul s. n., pl. divert├şcule
DIVERT├ŹCUL s.n. (Anat.) Apendice care are o cavitate interioar─â ╚Öi se termin─â ca un fund de sac. [< fr. diverticule, cf. lat. diverticulum].
DIVERT├ŹCUL1 s. n. 1. forma╚Ťie anatomic─â ├«n form─â de sac sau buzunar care comunic─â cu un organ cavitar. 2. loc ascuns; cotlon, ungher. (< fr. diverticule, lat. diverticulum)
DIVERTICUL2(O)- elem. ÔÇ×diverticulÔÇŁ. (< fr. diverticul/o/-, cf. lat. diverticulum, ad─âpost)
DIVERTICUL-, v. DIVERTICULO-. Ôľí ~ectomie (v. -ectomie), s. f., abla╚Ťie chirurgical─â a unui diverticul al tubului digestiv.

Diverticul dex online | sinonim

Diverticul definitie

Intrare: diverticul (subst.)
diverticul subst. substantiv neutru
Intrare: diverticul (pref.)
diverticul pref.