diuretic definitie

13 definiții pentru diuretic

diuretic, ~ă sn, a [At: MEȘT. DOFT. II, 39r/12 / V: (îvr) ~ritica a / P: di-u~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr diurétique, lat diureticus] 1-2 (Medicament, ceai etc.) care produce diureza (1). 3-4 (Medicament, ceai etc.) care mărește diureza (2).
DIURÉTIC, -Ă, diuretici, -ce, adj., s. n. (Medicament, ceai etc.) care produce sau mărește diureza. [Pr.: di-u-] – Din fr. diurétique, lat. diureticus.
DIURÉTIC, -Ă, diuretici, -ce, adj., s. n. (Medicament, ceai etc.) care produce sau mărește diureza. [Pr.: di-u-] – Din fr. diurétique, lat. diureticus.
DIURÉTIC, -Ă, diuretici, -e, adj. Care provoacă sau ajută eliminarea urinei. – Pronunțat: di-u-.
diurétic1 (di-u-) adj. m., pl. diurétici; f. diurétică, pl. diurétice
diurétic2 (di-u-) s. n., pl. diurétice
diurétic adj. m. (sil. di-u-), pl. duirétici; f. sg. diurétică, pl. diurétice
diurétic s. n. (sil. di-u-), pl. diurétice
DIURÉTIC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care activează secreția urinară. [Pron. di-u-. / < fr. diurétique].
DIURÉTIC, -Ă adj., s. n. (substanță) care activează secreția urinară. (< fr. diurétique)
DIURÉTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival (despre substanțe, medicamente etc.) Care produce diureză; producător de diureză. [Sil. di-u-] /<fr. diurétique, lat. diureticus
diuretic a. Med. ce înlesnește ieșirea udului: cafeaua e diuretică.
* diurétic, -ă adj. (vgr. diuretikós). Fiziol. Care provoacă urinarea. Sn., pl. e. Berea e un diuretic.

diuretic dex

Intrare: diuretic
diuretic adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: di-u-