Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru ditiramb

ditir├ímb sm [At: HELIADE, O. I, 471 / S ╚Öi: dithi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr dithyrambe, ger Dithirambus, lat dithirambus] 1 (La vechii greci ╚Öi la romani) Poem liric dedicat zeului Dionysos, respectiv Bachus. 2 (Pex) Poem liric caracterizat prin inspira╚Ťie entuziast─â ╚Öi prin neregularitatea strofelor. 3 (Fig) Elogiu exagerat, ├«n termeni bombastici, adus cuiva.
DITIR├üMB, ditirambi, s. m. 1. (La vechii greci ╚Öi la romani) Imn ├«n onoarea lui Dionysos (Bachus); p. ext. poem liric plin de entuziasm. 2. Fig. Elogiu exagerat, ├«n termeni bombastici, adus cuiva. ÔÇô Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus.
DITIR├üMB, ditirambi, s. m. 1. (La vechii greci ╚Öi la romani) Poem liric ├«n onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspira╚Ťie entuziast─â. 2. Fig. Elogiu exagerat, ├«n termeni bombastici, adus cuiva. ÔÇô Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus.
DITIR├üMB, ditirambi, s. m. (La greci ╚Öi la romani) Poem liric ├«n onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspira╚Ťie entuziast─â. ÔÖŽ Fig. Laud─â entuziast─â la adresa cuiva.
ditirámb s. m., pl. ditirámbi
ditirámb s. m., pl. ditirámbi
DITIR├üMB s.m. Poem liric dedicat zeului Dionysos; (p. ext.) poem liric entuziast. ÔÖŽ (Fig.) Elogiu exagerat adus unei persoane. [Cf. fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dithyrambos].
DITIR├üMB s. m. 1. (ant.) c├óntec ├«n onoarea zeului Dionysos, executat cu prilejul sacrific─ârii unei victime, menit s─â produc─â extazul colectiv cu ajutorul unor mi╚Öc─âri ritmice ╚Öi prin aclama╚Ťii rituale. 2. poem liric pe un ton entuziast. 3. (fig.) elogiu exagerat adus cuiva. (< fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dityrambos)
DITIRÁMB ~i m. 1) Poem liric antic, dedicat zeului Dionisos și recitat la serbările dionisiace. 2) Laudă exagerată adusă cuiva; elogiu emfatic; panegiric. /<fr. dithyrambe, lat. dithyrambus
ditiramb n. 1. imn de laudă în onoarea lui Dionysos liberatorul; 2. poezie lirică, plină de entuziasm, ce se distinge de odă prin strofele-i neregulate; 3. fig. laude exagerate.
* ditir├ímb n., pl. e ╚Öi ur─ş. (lat. dithyr├ímbus, d. vgr. dith├Żrambos). Un fel de c├«ntec liturgic ├«n onoarea lu─ş Bacu (zeu vinulu─ş) la Grec─ş ╚Öi Roman─ş. Poezie liric─â plin─â de entuziazm, diferit─â de od─â pin strofele e─ş neregulare. Fig. Laud─â exagerat─â.
ditiramb (< gr. ╬┤╬╣╬ޤŹ¤ü╬▒╬╝╬▓╬┐¤é [dithyrambos] ÔÇ×de dou─â ori n─âscut [din Semele ╚Öi din coapsa lui Zeus]ÔÇŁ, epitet al lui Dionysos). Cuv├ónt de origine, probabil, frigic─â. La vechii greci, ├«ntr-o prim─â faz─â, a fost un c├óntec coral dansat ├«n cinstea zeului Dionysos. Ulterior (├«ncep├ónd s─â se deta╚Öeze soli╚Öti), genul cap─ât├ónd cu timpul un anumit caracter dramatic. Acompaniamentul era asigurat de unul sau mai mul╚Ťi aule╚Ťi (v. aulos). A contribuit la na╚Öterea tragediei*.

Ditiramb dex online | sinonim

Ditiramb definitie

Intrare: ditiramb
ditiramb substantiv masculin