Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru distra

distr├í [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: ~r├ęz / E: fr distraire, it distrarre, lat distrahare] 1 vt (├Änv) A distrage (1). 2-3 vtr (D. oameni) A-╚Öi petrece sau a face s─â-╚Öi petreac─â timpul ├«n mod pl─âcut Si: a (se) amuza (1-2), (├«nv) a (se) distrage (3-4), a (se) ├«nveseli.
DISTR├ü, distrez, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A petrece sau a face pe cineva s─â-╚Öi petreac─â timpul ├«n mod agreabil; a (se) ├«nveseli, a (se) amuza. 2. Tranz. (Rar) A distrage. ÔÇô Din fr. distraire.
DISTR├ü, distrez, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A petrece sau a face pe cineva s─â-╚Öi petreac─â timpul ├«n mod agreabil; a (se) ├«nveseli, a (se) amuza. 2. Tranz. (Rar) A distrage. ÔÇô Din fr. distraire.
DISTR├ü, distrez, vb. I. Tranz. A face (pe cineva) s─â-╚Öi petreac─â timpul ├«n mod pl─âcut, s─â-╚Öi uite grijile; a ├«nveseli, a amuza (pe cineva). Ca s-o mai distreze, Stamate o lua uneori cu el. BART, E. 46. Bucur m─â ├«nvele╚Öte cu grij─â... ╚Öi caut─â s─â m─â distreze cu vorba lui glumea╚Ť─â. ANGHEL, PR. 176. ÔŚŐ Refl. S─â ne distr─âm ╚Öi noi atunci... cum putem. CAMIL PETRESCU, T. I 489. Ori juc─âm s─â ne distr─âm, ori poftim o b─âncu╚Ť─â... ╚Öi las─â-m─â-n pace! G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 29.
distrá (a ~) vb., ind. prez. 3 distreáză
distr├í vb., ind. prez. 1 sg. distr├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. distre├íz─â
DISTRÁ vb. a se amuza, a se desfăta, a se dispune, a se înveseli, a petrece, a râde, a se veseli, (înv.) a se distrage, a se eglendisi, a (se) libovi. (Beau și se ~.)
A se distra Ôëá a se plictisi
DISTR├ü vb. I. tr. A ├«ndep─ârta aten╚Ťia cuiva de la ceva care ├«l obose╚Öte sau ├«l obsedeaz─â. ÔÖŽ tr., refl. A petrece sau a face s─â petreac─â, a (se) destinde, a (se) amuza. [< fr. distraire].
DISTRÁ vb. I. tr. a petrece, a face pe cineva să folosească timpul în mod plăcut. II. tr., refl. a petrece, a (se) destinde, a (se) amuza. (< fr. distraire)
distr├í (-├ęz, -├ít), vb. ÔÇô A distrage, a amuza. ÔÇô Var. (├«nv.) distrage. Fr. distraire, var. adaptat─â conjug─ârii vb. a trage. ÔÇô Der. distractiv, adj.; distrac╚Ťi(un)e, s. f.; distrat (var. ├«nv. distras), adj., din fr.
A DISTR├ü ~├ęz tranz. 1) A face s─â se distreze; a ├«nveseli; a amuza. 2) rar A abate de la o preocupare sau de la un g├ónd; a sustrage; a distrage. /<fr. distraire
A SE DISTR├ü m─â ~├ęz intranz. A consuma timpul ├«n distrac╚Ťii; a se deda pl─âcerilor lume╚Öti; a petrece; a se veseli; a se desf─âta; a se amuza. /<fr. distraire
distrà v. V. distrage (= fr. distraire).
* distr├ęz v. tr. (fr. dis-traire, d. lat. dis-tr├íhere). Distrag, fac neatent. Amuzez.
DISTRA vb. a se amuza, a se desfăta, a se dispune, a se înveseli, a petrece, a rîde, a se veseli, (înv.) a se distrage, a se eglendisi, a (se) libovi. (Beau și se ~.)
distra TDRG explic─â pe distra prin it. distrarre. ├Än mod consecvent ar trebui explicat prin it. distratto adjectivul distrat, dar pe acesta TDRG nu-l ├«nregistreaz─â. CADE ╚Öi DLRM, ca de at├«tea ori, fac un pas ├«napoi fa╚Ť─â de TDRG ╚Öi explic─â pe distra prin fr. distraire, urma╚Ťi de ast─â dat─â de DU, de Scriban ╚Öi de Cior─ânescu. Nici unul din ei nu d─â aten╚Ťie am─ânuntelor: dup─â distraire s-a format calcul distrage, care mai e folosit ╚Öi azi, ╚Öi pe de alt─â parte nu mai avem nici un alt exemplu de verb ├«n ─â format direct pe baza unui verb francez ├«n -re. Nu e mai pu╚Ťin adev─ârat c─â ╚Öi explica╚Ťia prin italian─â ar avea nevoie de unele l─âmuriri: -are devine ├«n mod normal -a, dar ce se ├«nt├«mp├«─â cu -arre? Avem oare exemple sigure de tratamentul -a? Cred c─â p├«n─â la urm─â cele dou─â ipoteze s-ar putea combina ├«ntr-una singur─â, adic─â s─â credem c─â s-a pornit de la francez─â, dar adaptarea s-a f─âcut cu ajutorul italienii. Mai v─âd ├«ns─â ╚Öi alt─â explica╚Ťie posibil─â. Punctul de plecare va fi fost participiul francez distrait, care, luat dup─â urecbe, a fost sim╚Ťit ca apar╚Ťinmd conjug─ârii ├«nt├«i (ca ╚Öi c├«nd ar fi fost scris *d├«stre). De aici a putut fi format rom. distrat ╚Öi, prin derivare regresiv─â, a distra.

Distra dex online | sinonim

Distra definitie

Intrare: distra
distra verb grupa I conjugarea a II-a