disten definitie

10 definiții pentru disten

distén sns [At: CANTUNIARI, L. M. 92 / E: fr disthène] Silicat de aluminiu, de culoare gălbuie sau albăstruie și cu luciu sidefiu.
DISTÉN s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albăstruie sau gălbuie și cu luciu sidefiu, utilizat ca piatră semiprețioasă. – Din fr. disthène.
DISTÉN s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albăstruie sau gălbuie și cu luciu sidefiu. – Din fr. disthène.
distén s. n.
distén s. n.
DISTÉN s. (MIN.) cianit. (~ este un silicat natural de aluminiu.)
DISTÉN s. n. silicat natural de aluminiu, în rocile metamorfice; cianit. (< fr. disthène)
DISTÉN n. Mineral (silicat natural de aluminiu) transparent, cu luciu de sidef, folosit în industria ceramicii. /<fr. disthéne
DISTEN s. (MIN.) cianit. (~ este un silicat natural de aluminiu.)
DISTÉN (< fr. {i}; {s} gr. sthenos „forță”) s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albastră, verde sau galbenă, transparent până la translucid, cu luciu sticlos sau sidefos. Se formează în șisturi cristaline rezultate din metamorfozarea rocilor bogate în alumină, la mari adâncimi în scoarța Pământului. Utilizat ca piatră semiprețioasă, în ind. ceramicii, la fabricarea unor produse refractare de calitate superioară. Sin. cianit.

disten dex

Intrare: disten
disten substantiv neutru