disproteinemíe sf [At: DEX2 / P: ~te-i~ / Pl: ~ii / E: fr dysprotéinémie] (Med) Dereglare a echilibrului proteinic.

DISPROTEINEMÍE, disproteinemii, s. f. (Med.) Dereglare a echilibrului proteinic. [Pr.: -te-i-] – Din fr. dysprotéinémie.

DISPROTEINEMÍE, disproteinemii, s. f. (Med.) Dereglare a echilibrului proteinic. [Pr.: -te-i-] – Din fr. dysprotéinémie.

disproteinemíe s. f. (sil. -te-i-, -mi-e), g.-d. art. disproteinemíei

DISPROTEINEMÍE s.f. (Med.) Modificare a raportului normal dintre diferitele fracțiuni proteice din plasma sanguină. [Pron. -te-i-, gen. -iei. / < fr. dysprotéinémie].

DISPROTEINEMÍE s. f. modificare a raportului dintre diferitele fracțiuni proteice din plasma sangvină. (< fr. dysprotéinémie)

disproteinemíe s. f. (med.) ◊ „Dereglarea echilibrului proteinic, adică instalarea stării de disproteinemie, are loc în anumite stări fiziologice.” Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr. dysprothéinémie; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 238; DN3, DEX-S)