Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru displace

displáce v vz desplăcea
displăceá vi [At: HELIADE, O. I, 371 / V: ~láce, (îvr) despláce / Pzi: ~lác / E: it dispiacere] 1 A nu-i plăcea. 2 A nu agrea.
DISPLÁCE vb. III v. displăcea.
DISPL─éCE├ü, displ├íc, vb. II. Intranz. A nu-i pl─âcea, a nu agrea. [Var.: displ├íce vb. III] ÔÇô Din it. dispiacere (dup─â pl─âcea).
DISPLÁCE vb. III v. displăcea.
DISPL─éCE├ü, displ├íc, vb. II. Intranz. A nu-i pl─âcea, a nu agrea. [Var.: displ├íce vb. III] ÔÇô Din it. dispiacere (dup─â pl─âcea).
DISPLÁCE vb. III v. displăcea.
DISPL─éCE├ü, displ├íc, vb. II. Intranz. (Construit cu dativul) A-i fi nepl─âcut, a nu-i fi pe plac. ├Äl observ─â c─â n-are arme ╚Öi asta nu-i displ─âcu. SADOVEANU, Z. C. 100. ├Äntr-un tablou cutare combina╚Ťie de culori ne place, cutare ne displace. GHEREA, ST. CR. II 29. ├Än╚Ťelegi bine c-ajunge s─â-mi displac─â Asemenea purtare. MACEDONSKI, O. II 25. ÔÇô Variant─â: displ├íce vb. III.
displ─âce├í (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. displ├íc; ger. displ─âcß║ąnd; part. displ─âc├║t
displ─âce├í vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. displ├íc, 1 pl. displ─âc├ęm, 2 pl. displ─âc├ę╚Ťi; part. displ─âc├║t
DISPLĂCEÁ vb. a-i repugna. (Îmi ~ să fac acest lucru.)
A displ─âcea Ôëá a pl─âcea
DISPLÁCE vb. III. v. displăcea.
DISPL─éCE├ü vb. II. intr. A nu pl─âcea. ÔÖŽ A fi nepl─âcut. [P.i. displ├íc, var. displace vb. III. / < it. dispiacere, dup─â pl─âcea].
DISPL─éCE├ü vb. intr. a nu pl─âcea. ÔŚŐ a nu agrea. (dup─â it. dispiacere)
A DISPLĂCEÁ displác intranz. A înceta de a fi pe plac; a nu plăcea. /<it. dispiacere
displace v. a nu pl─âcea.
* displ├íc, -pl─âc├║t, a -pl─âce├í v. intr. (dis- ╚Öi plac, dup─â fr. d├ęplaire ╚Öi lat. displic├ęre). Nu plac: vorba asta-m─ş displace.
DISPLĂCEA vb. a-i repugna. (Îmi ~ să fac acest lucru.)

Displace dex online | sinonim

Displace definitie

Intrare: displ─âcea
displace verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
displ─âcea verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a
Intrare: displace
displace