Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru disjunctor

disjunct├│r sn [At: LTR2 / Pl: ~oare / E: fr disjoncteur] ├Äntrerup─âtor electric a c─ârui func╚Ťionare este declan╚Öat─â fie printr-o comand─â manual─â, fie de ac╚Ťiunea unui declan╚Öator sau a unui releu ╚Öi care serve╚Öte la protejarea circuitelor electrice de efecte perturbatoare.
DISJUNCT├ôR, disjunctoare, s. n. ├Äntrerup─âtor ac╚Ťionat automat sau prin comand─â voit─â, care serve╚Öte la protejarea circuitului de varia╚Ťiile anormale ale intensit─â╚Ťii sau tensiunii electrice. ÔÇô Din fr. disjoncteur.
DISJUNCT├ôR, disjunctoare, s. n. ├Äntrerup─âtor ac╚Ťionat automat sau prin comand─â voit─â, care serve╚Öte la protejarea circuitului de varia╚Ťiile anormale ale intensit─â╚Ťii sau tensiunii electrice. ÔÇô Din fr. disjoncteur.
DISJUNCT├ôR, disjunctoare, s. n. Aparat electric care ├«ntrerupe pe cale mecanic─â, ├«n mod automat, curentul, conform cu cerin╚Ťele unei func╚Ťion─âri corecte. ÔŚŐ Conjunctor-disjunctor v. conjunctor.
conjunctór-disjunctór (-junc-tor) s. n., pl. conjunctoáre-disjunctoáre
disjunctór (-junc-tor) s. n., pl. disjunctoáre
conjunctór-disjunctór s. n. (sil. -junc-), pl. conjunctoáre-disjunctoáre
disjunctór s. n. (sil. -junc-), pl. disjunctoáre
DISJUNCT├ôR s.n. Dispozitiv care ├«ntrerupe automat circuitul electric conform cerin╚Ťelor unei func╚Ťion─âri corecte. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. disjoncteur].
DISJUNCT├ôR s. n. dispozitiv care ├«ntrerupe automat circuitul electric conform cerin╚Ťelor unei func╚Ťion─âri corecte. (< fr. disjoncteur)
DISJUNCT├ôR ~o├íre n. Dispozitiv ac╚Ťionat automat sau prin comand─â ╚Öi folosit la ├«ntreruperea unui circuit electric ├«n caz de supratensiune sau de supraintensitate. /<fr. disjuncteur

Disjunctor dex online | sinonim

Disjunctor definitie

Intrare: disjunctor
disjunctor substantiv neutru
  • silabisire: -junc-
Intrare: conjunctor-disjunctor
conjunctor-disjunctor substantiv neutru