disimetrie definitie

10 definiții pentru disimetrie

disimetríe sf [At: ORBONAȘ, MEC. 415 / Pl: ~ii / E: fr dissymétrie] Lipsă de simetrie Si: asimetrie.
DISIMETRÍE, disimetrii, s. f. Lipsă de simetrie; asimetrie. – Din fr. dissymétrie.
DISIMETRÍE, disimetrii, s. f. Lipsă de simetrie; asimetrie. – Din fr. dissymétrie.
DISIMETRÍE, disimetrii, s. f. Lipsă de simetrie; asimetrie.
disimetríe (-me-tri-) s. f., art. disimetría, g.-d. art. disimetríei; pl. disimetríi, art. disimetríile
disimetríe s. f. → simetrie
DISIMETRÍE s. v. asimetrie.
DISIMETRÍE s. f. lipsă de simetrie; asimetrie. (< fr. dyssymétrie)
DISIMETRIE s. asimetrie. (~ elementelor unui ansamblu.)
disimetrie, indice de ∼ (engl.= disymmetry) (sedim.), parametru morfometric (al formei clastelor detritice) calculat pe baza raportului dintre lungimea segmentului de dreaptă din diametrul mare cuprins între extremitatea A și intersecția acestuia în C cu diametrul mijlociu, față de lungimea totală a diametrului mare (a). Se notează cu D = AC/a și permite aprecierea gradului de uzură a clastelor.

disimetrie dex

Intrare: disimetrie
disimetrie substantiv feminin