disensiune definitie

13 definiții pentru disensiune

disensiúne sf [At: LB / V: (rar) disénsie / P: ~si-u~ / Pl: ~ni / E: fr dissénsion, lat dissensio, -onis] 1 Neînțelegere cauzată de nepotrivirea de sentimente, de interese, de păreri etc. Si: dezacord. 2 Ceartă.
DISENSIÚNE, disensiuni, s. f. Neînțelegere sau ceartă cauzată de nepotrivirea de interese, de păreri etc. [Pr.: -si-u-] – Din fr. dissension, lat. dissensio, -onis.
DISENSIÚNE, disensiuni, s. f. Neînțelegere sau ceartă cauzată de nepotrivirea de interese, de păreri etc. [Pr.: -si-u-] – Din fr. dissension, lat. dissensio, -onis.
DISENSIÚNE, disensiuni, s. f. Discordie sau ceartă pricinuită de nepotrivirea sentimentelor sau a părerilor; dezacord. V. neînțelegere, dezbinare. Opoziția profită de neputința guvernului pe care-l preocupă micile și eternele disensiuni personale. REBREANU, R. I 262.
disensiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. disensiúnii; pl. disensiúni
disensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. disensiúnii; pl. disensiúni
DISENSIÚNE s. v. neînțelegere.
Disensiune ≠ acord, înțelegere
DISENSIÚNE s.f. Discordie, neînțelegere, ceartă (cauzată de nepotrivirea unor interese, a unor opinii etc.); dezacord. [Pron. -si-u-. / cf. fr. dissension, lat. dissensio].
DISENSIÚNE s. f. discordie, neînțelegere cauzată de nepotrivirea de interese, de păreri etc.; dezacord. (< fr. dissension, lat. dissensio)
DISENSIÚNE ~i f. Neînțelegere cauzată de nepotrivirea unor interese sau păreri între două sau mai multe persoane; diferend; dezacord. [Art. disensiunea; G.-D. disensiunii; Sil. -si-u-] /<fr. dissension, lat. dissensio, ~onis
* disensiúne f. (lat. dis-sénsio, -ónis. V. simt). Discordie, neînțelegere, nepotrivire de ideĭ.
DISENSIUNE s. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, dispută, divergență, gîlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zîzanie, (înv. și pop.) price, pricină, sfadă, (pop. și fam.) cîrcotă, dihonie, rîcă, (pop.) harță, (înv. și reg.) pricaz, scîrbă, toi, (reg.) bucluc, hîră, poancă, sfădălie, zoală, (Mold. și Transilv.) poară, (Bucov. și Transilv.) șcort, (înv.) dezunire, gîlcevire, împoncișare, județ, neașezare, neunire, pîră, pricinuire, pricire, prigoană, prigonire, zavistie, zurbavă, (grecism înv.) filonichie, (fig.) ciocnire. (~ dintre două persoane.)

disensiune dex

Intrare: disensiune
disensiune substantiv feminin
  • silabisire: -si-u-