Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru discordan╚Ť─â

discord├ín╚Ť─â sf [At: NEGULICI, E. I, 180/7 / Pl: ~╚Ťe / E: fr discordance] 1 Lips─â de armonie. 2 Nepotrivire flagrant─â ├«ntre dou─â sau mai multe caractere, elemente, fenomene etc. Si: dezacord, distonan╚Ť─â. 3 (Glg) Straturi noi care nu au o dispozi╚Ťie paralel─â fa╚Ť─â de altele mai vechi. 4 (Med) Simptom principal al schizofreniei, care const─â ├«n pierderea unit─â╚Ťii func╚Ťiilor psihice ╚Öi a raportului dintre individ ╚Öi mediul ├«nconjur─âtor Si: disocia╚Ťie psihic─â.
DISCORD├üN╚Ü─é, discordan╚Ťe, s. f. Nepotrivire flagrant─â ├«ntre dou─â sau mai multe elemente, fenomene etc.; distonan╚Ť─â, dezacord. ÔÖŽ (Geol.) Pozi╚Ťia unor strate discordante. ÔÇô Din fr. discordance.
DISCORD├üN╚Ü─é, discordan╚Ťe, s. f. Nepotrivire flagrant─â ├«ntre dou─â sau mai multe elemente, fenomene etc.; distonan╚Ť─â, dezacord. ÔÖŽ (Geol.) Pozi╚Ťia unor straturi discordante. ÔÇô Din fr. discordance.
DISCORD├üN╚Ü─é, discordan╚Ťe, s. f. Lips─â de concordan╚Ť─â, nepotrivire strident─â, distonan╚Ť─â, dezacord. Discordan╚Ť─â de culori. Ôľş ╚śi-ntr-o fin─â discordan╚Ť─â Cu priveli╚Ötea sonor─â, Merg u╚Öor cam la distan╚Ť─â. TOP├ÄRCEANU, M. 63. ÔÖŽ (Geol.) Pozi╚Ťia neparalel─â a unor straturi noi fa╚Ť─â de alte straturi mai vechi.
discord├ín╚Ť─â s. f., g.-d. art. discord├ín╚Ťei; pl. discord├ín╚Ťe
discord├ín╚Ť─â s. f., g.-d. art. discord├ín╚Ťei; pl. discord├ín╚Ťe
DISCORDÁNȚĂ s. v. nepotrivire.
Discordan╚Ť─â Ôëá armonie, concordan╚Ť─â
DISCORD├üN╚Ü─é s.f. Lips─â de armonie. ÔÖŽ Nepotrivire, dezacord. ÔÖŽ Dispozi╚Ťie neparalel─â a unor strate noi fa╚Ť─â de altele mai vechi. [Cf. fr. discordance, it. discordanza].
DISCORD├üN╚Ü─é s. f. 1. lips─â de armonie. ÔŚŐ nepotrivire, dezacord. 2. (geol.) dispozi╚Ťie neparalel─â a unor straturi noi fa╚Ť─â de altele mai vechi. (< fr. discordance)
DISCORD├üN╚Ü─é ~e f. Nepotrivire ├«ntre dou─â sau mai multe obiecte sau fenomene; lips─â de armonie; distonan╚Ť─â; disonan╚Ť─â. /<fr. discordance
discordan╚Ť─â f. starea celui discordant: discordan╚Ťa a dou─â instrumente, a dou─â caractere.
* discord├ín╚Ť─â f., pl. e (fr. discordance). Caracteru de a fi discordant, nepotriveal─â: discordan╚Ť─â de sunete, de fraze, de color─ş, de caractere.
DISCORDAN╚Ü─é s. dezacord, discrepan╚Ť─â, disonan╚Ť─â, distonan╚Ť─â, neconcordan╚Ť─â, nepotrivire, striden╚Ť─â. (~ ├«ntre elementele unui ansamblu)
discordan╚Ť─â v. concordan╚Ť─â (2).
DISCORD├üN╚Ü─é (< fr.) s. f. Nepotrivire flagrant─â, striden╚Ť─â; distonan╚Ť─â. ÔÖŽ (GENET.) Absen╚Ť─â sau dezvoltare deficitar─â a unui caracter oarecare la unul dintre membrii unui cuplu gemelar. ÔÖŽ (STRAT.) Raport ├«ntre strate mai vechi, par╚Ťial erodate sau dislocate, ╚Öi strate mai noi, acoperitoare, depuse dup─â o anumit─â ├«ntrerupere ├«n procesul de sedimentare; indic─â existen╚Ťa mi╚Öc─ârilor tectonice.

Discordan╚Ť─â dex online | sinonim

Discordan╚Ť─â definitie

Intrare: discordan╚Ť─â
discordan╚Ť─â substantiv feminin