Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru disciplinar

disciplinár, ~ă a [At: SĂULESCU, HR. I, 154/10 / Pl: ~i, ~e / E: fr disciplinaire] 1-2 Conform cu disciplina (1, 7). 3-4 Privitor la disciplină (1, 7). 5-6 Care urmărește disciplina (1, 7). 7 Care urmărește disciplinarea.
DISCIPLIN├üR, -─é, disciplinari, -e, adj. (Adesea adverbial) Conform cu disciplina, privitor la disciplin─â, urm─ârind disciplina sau disciplinarea. ÔŚŐ Pedeaps─â (sau sanc╚Ťiune) disciplinar─â = sanc╚Ťiune care se aplic─â unei persoane pentru ├«nc─âlcarea regulilor de disciplin─â a muncii din institu╚Ťia sau organiza╚Ťia ├«n care activeaz─â. Pe cale disciplinar─â = prin pedeaps─â disciplinar─â. ÔÇô Din fr. disciplinaire.
DISCIPLIN├üR, -─é, disciplinari, -e, adj. (Adesea adverbial) Conform cu disciplina, privitor la disciplin─â, urm─ârind disciplina sau disciplinarea. ÔŚŐ Pedeaps─â (sau sanc╚Ťiune) disciplinar─â = sanc╚Ťiune care se aplic─â unei persoane pentru ├«nc─âlcarea regulilor de disciplin─â a muncii din institu╚Ťia sau organiza╚Ťia ├«n care activeaz─â. Pe cale disciplinar─â = prin pedeaps─â disciplinar─â. ÔÇô Din fr. disciplinaire.
DISCIPLIN├üR, -─é, disciplinari, -e, adj. Conform cu disciplina, privitor la disciplin─â, urm─ârind disciplina sau disciplinarea. ÔŚŐ Pedeaps─â (sau sanc╚Ťiune) disciplinar─â = sanc╚Ťiune care se aplic─â unei persoane pentru ├«nc─âlcarea regulilor de disciplin─â ale institu╚Ťiei sau organiza╚Ťiei din care face parte. ├Änc─âlcarea de c─âtre studen╚Ťi a disciplinei ╚Öi regulamentului de ordine interioar─â al institu╚Ťiei de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt superior atrage dup─â sine... sanc╚Ťiuni disciplinare. COL. HOT. DISP. 1953, nr. 71, 1195. ÔŚŐ Loc. adv. Pe cale disciplinar─â = prin pedeaps─â disciplinar─â. Dac─â ╚Ťi-ai fi f─âcut totdeauna datoria, n-ai fi venit aici pe cale disciplinar─â. SADOVEANU, P. M. 118. ÔŚŐ (Adverbial) Am propus s─â fii transferat disciplinar. SADOVEANU, P. M. 112.
disciplinár (-ci-pli-) adj. m., pl. disciplinári; f. disciplináră, pl. disciplináre
disciplinár adj. m. (sil. -pli-), pl. disciplinári; f. sg. disciplináră, pl. disciplináre
DISCIPLIN├üR, -─é adj. Potrivit disciplinei, de disciplin─â. ÔŚŐ Pedeaps─â disciplinar─â = pedeaps─â aplicat─â (cuiva) pentru ├«nc─âlcarea unor reguli de disciplin─â. [Cf. fr. disciplinaire, it. disciplinare].
DISCIPLIN├üR, -─é adj. (╚Öi adv.) potrivit disciplinei. ÔÖŽ pedeaps─â ~─â = pedeaps─â aplicat─â (cuiva) pentru ├«nc─âlcarea unor reguli de disciplin─â. 2. referitor la o disciplin─â ╚Ötiin╚Ťific─â. (< fr. disciplinaire)
DISCIPLIN├üR ~─â (~i, ~e) Care ╚Ťine de disciplin─â; propriu disciplinei. ÔŚŐ Sanc╚Ťiune ~─â pedeaps─â pentru nerespectarea disciplinei. /<fr. disciplinaire
disciplinar a. privitor la disciplin─â: pedeaps─â disciplinar─â.
* disciplin├ír, -─â adj. (d. disciplin─â; -inaire) Relativ la disciplin─â: pedeaps─â disciplinar─â. Adv. ├Än virtutea discipline─ş.

Disciplinar dex online | sinonim

Disciplinar definitie

Intrare: disciplinar
disciplinar adjectiv
  • silabisire: -pli-