diplopie definitie

9 definiții pentru diplopie

diplopíe sf [At: TURNESCU, C., 26v / Pl: ~ii / E: fr diplopie] Tulburare de vedere ce constă în perceperea dublă a imaginilor.
DIPLOPÍE, diplopii, s. f. Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. – Din fr. diplopie.
DIPLOPÍE, diplopii, s. f. Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. – Din fr. diplopie.
!diplopíe s. f., art. diplopía, g.-d. art. diplopíei; pl. diplopíi, art. diplopíile
diplopíe s. f. (sil. mf. dipl-), art. diplopía, g.-d. art. diplopíei; pl. diplopíi, art. diplopíile
DIPLOPÍE s.f. Vedere dublă, cauzată de paralizia mușchilor ochilor. [Gen. -iei. / < fr. diplopie, cf. gr. diploos – dublu, opsis – vedere].
DIPLOPÍE s. f. vedere dublă, cauzată de divergența axei ochilor sau de paralizia mușchilor acestora. (< fr. diplopie)
DIPLOPÍE f. med. Stare patologică, care constă în vederea dublă a obiectelor. /<fr. diplopie
DIPL-, v. DIPLO-.~acant (v. -acant), adj., care are doi spini; ~acuzie (v. -acuzie), s. f., tulburare în perceperea sunetelor; ~opie (v. -opie), s. f., anomalie a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect; ~ure (v. -ur), s. f. pl., ordin de insecte fără aripi și ochi, avînd antene foarte lungi.

diplopie dex

Intrare: diplopie
diplopie substantiv feminin
  • silabisire: dipl-