Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru diplomat

diplom├ít2, ~─â smf, a [At: CARAGIALE, O., I, 278 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: fr dip├┤m├ę] 1-2 (Persoan─â) care a ob╚Ťinut o diplom─â (3).
diplomát3 sn vz diplomă
diplom├ít1, ~─â [At: HELIADE, O. 480 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: fr diplomate] 1 smf Persoan─â oficial─â care are misiunea de a ├«ntre╚Ťine rela╚Ťii cu reprezentan╚Ťii oficiali ai altor state sau de a trata ├«n numele statului s─âu Si: (├«vr) diplomatic1 (2). 2 smf (Pex) Persoan─â care se ocup─â cu diploma╚Ťia (1) Si: (├«vr) diplomatic1 (3). 3 smf Persoan─â care face parte din corpul diplomatic (23) Si: (├«vr) diplomatic1 (4). 4 smf Persoan─â care are cuno╚Ötin╚Ťe temeinice de diploma╚Ťie (5). 5-6 smf, a (Persoan─â) care are calit─â╚Ťile necesare unui diplomat (1). 7-8 smf, a (Persoan─â) care ╚Ötie s─â trateze sau s─â conduc─â o afacere sau cum s─â se comporte ├«ntr-o situa╚Ťie, pentru a-╚Öi atinge scopurile. 9-10 smf, a (Pex) (Persoan─â) care manifest─â abilitate, subtilitate etc. 11 smi Pr─âjitur─â preparat─â dintr-o crem─â aromat─â cu rom, fri╚Öc─â ╚Öi fructe zaharisite.
DIPLOM├üT1, -─é, diploma╚Ťi, -te, adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care a ob╚Ťinut o diplom─â. ÔÇô Din fr. dipl├┤m├ę.
DIPLOM├üT2, -─é, diploma╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f., s. n., adj. I. 1. S. m. ╚Öi f. Reprezentant oficial al unui stat bucur├óndu-se de privilegii ╚Öi imunit─â╚Ťi ├«n ╚Ťara unde ├«╚Öi ├«ndepline╚Öte misiunea. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care ╚Ötie cum s─â trateze o afacere, cum s─â se comporte ├«ntr-o situa╚Ťie (pentru a-╚Öi atinge scopurile). 3. Adj. Care denot─â calcul, abilitate (├«n comportare); diplomatic2. II. S. n. Pr─âjitur─â preparat─â dintr-o crem─â aromat─â cu adaos de fri╚Öc─â ╚Öi fructe zaharisite. ÔÇô Din fr. diplomate.
DIPLOM├üT1, -─é, diploma╚Ťi, -te, adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care a ob╚Ťinut o diplom─â. ÔÇô Din fr. dipl├┤m├ę.
DIPLOM├üT2, -─é, diploma╚Ťi, -te, subst., adj. I. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â oficial─â care are misiunea de a ├«ntre╚Ťine rela╚Ťii cu reprezentan╚Ťii oficiali ai altor state sau de a trata ├«n numele statului s─âu. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care ╚Ötie cum s─â trateze o afacere, cum s─â se comporte ├«ntr-o situa╚Ťie (pentru a-╚Öi atinge scopurile). 3. Adj. Care este abil, subtil, ╚Öiret ├«n rela╚Ťiile sociale; care arat─â, tr─âdeaz─â abilitate, subtilitate, ╚Öiretenie; diplomatic2. II. S. n. Pr─âjitur─â preparat─â dintr-o crem─â aromat─â cu rom peste care se adaug─â fri╚Öc─â ╚Öi fructe zaharisite. ÔÇô Din fr. diplomate.
DIPLOM├üT1, -─é, diploma╚Ťi, -te, adj. Care a ob╚Ťinut o diplom─â. Dentist diplomat.
DIPLOM├üT3, -─é, diploma╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. Persoan─â oficial─â ├«ns─ârcinat─â s─â ├«ntre╚Ťin─â rela╚Ťii sau s─â trateze cu reprezentan╚Ťii oficiali ai altor state ├«n numele guvernului s─âu. V. ambasador. Erau unele dificult─â╚Ťi, de care consulul, diplomat de carier─â, se ├«mpiedeca. BART, E. 287.
DIPLOM├üT2, -─é, diploma╚Ťi, -te, adj. Care are calit─â╚Ťi proprii unui diplomat3, care ╚Ötie s─â profite de ├«mprejur─âri ╚Öi rela╚Ťii pentru a-╚Öi ajunge scopurile. ÔÖŽ (Uneori cu o nuan╚Ť─â peiorativ─â) Dibaci, ╚Öiret, viclean, ╚Ömecher. Donici, cuib de-n╚Ťelepciune... Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomat─â? EMINESCU, O. I 31.
diplomát2 (prăjitură) (di-plo-) s. n.
diplom├ít1 (di-plo-) adj. m., (persoan─â) s. m., pl. diplom├í╚Ťi; adj. f., s. f. diplom├ít─â, pl. diplom├íte
diplom├ít adj. m.(persoan─â cu diplom─â, din diploma╚Ťie, abil─â), s. m. (sil. -plo-), pl. diplom├í╚Ťi; f. sg. diplom├ít─â, pl. diplom├íte
diplomát (prăjitură) s. n.
DIPLOM├üT, -─é adj., s.m. ╚Öi f. (Cel) care de╚Ťine un titlu pe baz─â de diplom─â. [Cf. fr. dipl├┤m├ę].
DIPLOM├üT, -─é s.m. ╚Öi f. Persoan─â care lucreaz─â ├«n diploma╚Ťie. // adj. 1. Care face parte din corpul diplomatic. 2. (Fam.) Care ╚Ötie s─â profite de anumite situa╚Ťii pentru a-╚Öi realiza scopul. ÔÖŽ (Fam.; peior.) Dibaci, ╚Öiret, viclean. [< fr. diplomate].
DIPLOM├üT1, -─é adj., s. m. f. (cel) care de╚Ťine un titlu pe baz─â de diplom─â. (< fr. dipl├┤m├ę)
DIPLOM├üT2, -─é I. s. m. f. reprezentant oficial al unui stat ├«n rela╚Ťiile cu statele str─âine. II. adj. 1. care ╚Ötie s─â profite de anumite situa╚Ťii pentru a-╚Öi realiza scopul. ÔŚŐ (fam.; peior.) abil, dibaci, ╚Öiret, viclean. 2. (despre serviete, valize) de tipul celor purtate, la origine, de diploma╚Ťi. III. s. n. pr─âjitur─â alc─âtuit─â din puding ╚Öi garnisit─â cu fri╚Öc─â ╚Öi fructe. (< fr. diplomate)
DIPLOM├üT1 ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi substantival Care a ob╚Ťinut o diplom─â. /<fr. dipl├┤me
DIPLOM├üT2 ~t─â (~╚Ťi, ~te) (despre persoane) Care ╚Ötie s─â g─âseasc─â solu╚Ťii ingenioase pentru a-╚Öi atinge scopul ├«n diferite situa╚Ťii. /<fr. diplomate
DIPLOM├üT3 ~t─â (~╚Ťi, ~te) m. ╚Öi f. Persoan─â oficial─â care reprezint─â un stat ├«n rela╚Ťiile cu alte state. /<fr. diplomate
diplomat a. ╚Öi m. care a ob╚Ťinut o diplom─â. ÔĽĹ m. 1. persoan─â ├«ns─ârcinat─â a trata cu str─âinii afacerile guvernului s─âu; 2. ispitit, p─â╚Ťit; 3. fig. om fin, ╚Öiret.
* diplom├ít, -─â adj. ╚Öi s. (d. diplom─â). Care posed─â o diplom─â, un certificat superior. Care e ├«ns─ârcinat cu o misiune diplomatic─â (ambasador sa┼ş ministru plenipoten╚Ťiar). Fig. Om fin (╚Öiret).
diplom├ít adj. inv., s. n. (Despre serviete, valize) De tipul celor purtate, la origine, de diploma╚Ťi ÔŚŐ ÔÇ×Frumoasa serviet─â ┬źdiplomat┬╗ apar╚Ťinea nim─ânui altuia dec├ót celui care ├«ntrebase. P─âguba╚Öul.ÔÇŁ Sc. 28 XII 75 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×E controlat portbagajul. Aici o valiz─â diplomat nou-nou╚Ť─â.ÔÇŁ Sc. 19 XI 78 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Antrenorul Na╚Ťionalei a ascultat de galeria noastr─â, care i-a strigat: ┬źDinu huidu-hu, ia-╚Ťi valiza ╚Öi te du!┬╗. El ╚Öi-a luat diplomatul la ora 16.03.ÔÇŁ Ev.z. 8 VI 93 p. 9; v. ╚Öi S─âpt. 28 IX 79 p. 6; v. ╚Öi minitelecomand─â (din [serviet─â, valiz─â ca de] diplomat; DN, DEX, DN3 ÔÇô alte sensuri)
scriit├│r-diplom├ít s. m. ÔŚŐ ÔÇ×Inaugur─âm cu acest num─âr rubrica ┬źScriitori-diploma╚Ťi┬╗, care ├«╚Öi propune s─â ├«nf─â╚Ťi╚Öeze ├«n c├óteva tr─âs─âturi pe cei mai ilu╚Ötri ╚Öi mai interesan╚Ťi scriitori din toate timpurile care au avut de ├«ndeplinit misiuni diplomatice sau au fost diploma╚Ťi de carier─â.ÔÇŁ L. 30 VI 66 p. 24 (din scriitor + diplomat)

Diplomat dex online | sinonim

Diplomat definitie

Intrare: diplomat (adj.)
diplomat adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -plo-
Intrare: diplomat (s.m.)
diplomat substantiv masculin substantiv neutru
  • silabisire: -plo-