Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru diplom─â

d├şplom─â sf [At: CANTEMIR, HR., 131 / A ╚Öi: dipl├│m─â / V: (├«vr) diplom sn, ~m├ít sn, deplom├ít─â / E: fr dipl├┤me, lat diploma, ngr ╬┤̤߯Ç╬╗¤ë╬╝╬▒] 1 (├Änv) Act prin care se acord─â cuiva un titlu de noble╚Ťe, anumite privilegii sau drepturi. 2 (Pex) Act oficial prin care se adevere╚Öte, se constat─â sau se preconizeaz─â un fapt, un drept, o obliga╚Ťie. 3 Act oficial care certific─â preg─âtirea profesional─â a unei presoane, un anumit titlu etc. 4 (├Äs) Lucrare de ~ Lucrare pe baza c─âreia studen╚Ťii ob╚Ťin diploma la sf├ór╚Öitul studiilor. 5 (Rar) Examen sus╚Ťinut ├«n vederea ob╚Ťinerii unei diplome (3). 6 (╚ś├«s ~ de onoare) Act eliberat unui premiant, unui participant la o expozi╚Ťie, la un concurs etc. prin care i se recunoa╚Öte valoarea deosebit─â a acestuia.
D├ŹPLOM─é, diplome, s. f. 1. Act oficial care certific─â preg─âtirea profesional─â a unei persoane, un anumit titlu etc. 2. Act eliberat unui premiant, unui participant la o expozi╚Ťie sau la un concurs, prin care se recunoa╚Öte valoarea acestuia. 3. (├Än Evul Mediu) Act prin care se acorda cuiva un titlu de noble╚Ťe, anumite privilegii etc. ÔÇô Din fr. dipl├┤me, lat. diploma.
D├ŹPLOM─é, diplome, s. f. 1. Act oficial care certific─â preg─âtirea profesional─â a unei persoane, un anumit titlu etc. 2. Act eliberat unui participant la o expozi╚Ťie sau la un concurs, prin care se recunoa╚Öte calitatea deosebit─â a lucr─ârilor expuse sau a rezultatelor ob╚Ťinute de acesta. 3. (├Än evul mediu) Act prin care se acorda cuiva un titlu de noble╚Ťe, anumite privilegii etc. ÔÇô Din fr. dipl├┤me, lat. diploma.
D├ŹPLOM─é, diplome, s. f. 1. Act eliberat de o institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt,de o comisie de examinare etc. care certific─â preg─âtirea profesional─â a unei persoane ╚Öi ├«i d─â dreptul s─â poarte un titlu. Diplom─â de stat. Ôľş Mi-am adus aminte c─â... ─âl mai bun prieten al meu se ofile╚Öte cu diploma ├«n buzunar, ├«ntr-o cas─â boiereasc─â. CAMIL PETRESCU, T. I 40. A dob├«ndit diploma de doctor ├«n medicin─â. GHICA, S. 159. Un doctor vestit venise... avea atestate Numai ├«n aur legate, Diplome ce-n academii luase, cum el zicea, Prin ╚Ť─âri care niciodat─â Nu au figurat pe hart─â. ALEXANDRESCU, P. 175. 2. Act eliberat unui participant la o expozi╚Ťie sau la un concurs, prin care se recunoa╚Öte calitatea deosebit─â a lucr─ârilor expuse sau a probelor date. V. distinc╚Ťie, premiu. 3. (├Än or├«nduirea feudal─â ╚Öi capitalist─â) Act prin care se acord─â un titlu de noble╚Ťe sau anumite privilegii; hrisov, uric, zapis. Nu erai comandant de fregat─â dec├«t r─âpind acest drept unui t├«n─âr meritos care nu avea privilegiul d-tale de a se fi n─âscut cu diploma de nobil tip─ârit─â pe spate. CAMIL PETRESCU, T. II 204. Familia Coresilor, originar─â din Chios... a ob╚Ťinut diplome de la voievozii rom├«ni. ODOBESCU, S. I 360. Lord Paget, vei primi ast─âzi diplomele de baron. NEGRUZZI, S. III 328.
d├şplom─â (di-plo-) s. f., g.-d. art. d├şplomei; pl. d├şplome
d├şplom─â s. f. (sil. -plo-), g.-d. art. d├şplomei; pl. d├şplome
D├ŹPLOM─é s. (ast─âzi rar) atestat, (fam. ╚Öi depr.) patalama. (A ob╚Ťinut o ~ de studii.)
D├ŹPLOM─é s.f. 1. Act prin care o institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, un corp, un ordin onorific etc. confer─â un titlu, un grad etc. ÔÖŽ Act care se elibereaz─â unui premiat, unui concurent (la o ├«ntrecere sportiv─â, la o expozi╚Ťie etc.) 2. Act de ├«nnobilare, de acordare de privilegii; hrisov. ÔÖŽ Cart─â regal─â, bul─â pontifical─â, titlu, document. [Cf. fr. dipl├┤me, it., lat., gr. diploma].
D├ŹPLOM─é s. f. 1. (├«n evul mediu) act de ├«nnobilare, de acordare de privilegii. 2. act prin care o institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, un corp, un ordin onorific etc. confer─â un titlu, un grad etc. ÔŚŐ act care se elibereaz─â unui premiant, unui concurent (la o ├«ntrecere sportiv─â, la o expozi╚Ťie etc.). (< fr. dipl├┤me, lat. diploma)
D├ŹPLOM─é ~e f. 1) Document prin care se certific─â faptul c─â o persoan─â are o calificare profesional─â ce ├«i d─â dreptul s─â poarte un anumit grad sau titlu. 2) Document de distinc╚Ťie pentru merite deosebite ob╚Ťinute de un participant la un concurs sau la o expozi╚Ťie. 3) ist. Act prin care se acorda sau se recuno╚Ötea un drept sau un privilegiu. /<fr. dipl├┤me, lat. diploma
diplom─â f. 1. document vechiu stabilind un drept sau privilegiu: diploma b─ârl─âdean─â din anul 1134; 2. act conferit de o Facultate ╚Öi constat├ónd capacitatea unei persoane care ╚Öi-a trecut examenele: diplom─â de bacalaureat, de licen╚Ťiat, de doctor.
* d├şplom─â f., pl. e (ngr. ╚Öi vgr. diploma, d. vgr. dipl├│o, ├«ndo─şesc; lat. it. dipl├│ma. Cp. cu diptice). Certificat, atestat superior acordat de o ╚Öcoal─â superioar─â, o universitate, o societate: diplom─â de doctor. Act, document oficial vech─ş care acord─â un privilegi┼ş: a descifra diplome. Chim. Un fel de vas cu p─âre╚Ťi─ş dupli ├«ntre care se introduce ap─â ╚Öi se ├«nc─âlze╚Öte a╚Öa ce─şa ce e pus ├«n recipientu interior. ÔÇô ╚śi -├│m─â, cu acc. ma─ş no┼ş.
DIPLOM─é s. (ast─âzi rar) atestat, (fam. ╚Öi depr.) patalama. (A ob╚Ťinut o ~ de studii.)
DIPLOMA IOANI╚ÜILOR, privilegiu acordat ├«n 1247 de regele Ungariei, Bela IV, cavalerilor ioani╚Ťi instala╚Ťi ├«n reg. Dun─ârii de Jos pentru ap─ârarea regatului ├«mpotriva t─âtarilor. Actul men╚Ťioneaz─â, ├«n reg. dintre Carpa╚Ťi ╚Öi Dun─âre, forma╚Ťiunile statale rom├óne╚Öti conduse de Ioan, Farca╚Ö, Litovoi ╚Öi Seneslau, precum ╚Öi ╚Üara Ha╚Ťegului ├«n Transilvania.
DIPLOMA LEOPOLDIN─é, act emis ├«n 4 dec. 1691 de ├«mp─âratul Leopold I de Habsburg ├«n scopul reglement─ârii raporturilor dintre Transilvania ╚Öi Imp. Habsburgic ╚Öi a statu─ârii principiilor de guvernare a provinciei. Completat─â ├«n 1693, D. L. realizeaz─â, ├«n esen╚Ťa ei, garan╚Ťia necesar─â ob╚Ťinut─â de st─ârile Principatului pentru p─âstrarea autonomiei Transilvaniei p├ón─â ├«n 1867. D. L. se mai numesc ╚Öi cele dou─â acte emise de ├«mp─âratul Leopold I ├«n 1699 ╚Öi 1701 privitoare la unirea religioas─â a unei p─âr╚Ťi a rom├ónilor ortodoc╚Öi din Transilvania cu Biserica romano-catolic─â.
diplom─â, diplome. s. f. (intl.) sentin╚Ť─â de condamnare.

Diplom─â dex online | sinonim

Diplom─â definitie

Intrare: diplom─â
diplom─â substantiv feminin
  • silabisire: -plo-