Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru dioptric

di├│ptric, ~─â [At: AMFILOHIE, 32r/14 / P: di-op~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dioptrique] 1 sf Parte a fizicii care studiaz─â fenomenele de refrac╚Ťie a luminii. 2 a Referitor la dioptric─â (1). 3 a Care apar╚Ťine dioptricii (1).
DI├ôPTRIC, -─é, dioptrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care este ├«n leg─âtur─â cu refrac╚Ťia luminii, care apar╚Ťine acestei refrac╚Ťii. 2. S. f. Parte a opticii care studiaz─â fenomenele de refrac╚Ťie a luminii. [Pr.: di-op-] ÔÇô Din fr. dioptrique.
DI├ôPTRIC, -─é, dioptrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care este ├«n leg─âtur─â cu refrac╚Ťia luminii, care apar╚Ťine acestei refrac╚Ťii. 2. S. f. Parte a opticii care studiaz─â fenomenele de refrac╚Ťie a luminii. [Pr.: di-op-] ÔÇô Din fr. dioptrique.
DI├ôPTRIC, -─é, dioptrici, -e, adj. Care e ├«n leg─âtur─â cu legile refrac╚Ťiei luminii sau care are la baz─â aceste legi. Telescop dioptric. ÔÇô Pronun╚Ťat: di-op-.
di├│ptric (di-op-) adj. m., pl. di├│ptrici; f. di├│ptric─â, pl. di├│ptrice
di├│ptric adj. m. (sil. di-op-), pl. di├│ptrici; f. sg. di├│ptric─â, pl. di├│ptrice
DIÓPTRIC, -Ă adj. Referitor la dioptrică. [Pron. di-op-. / < fr. dioptrique].
DI├ôPTRIC, -─é I. adj. referitor la dioptric─â. II. s. f. parte a opticii care studiaz─â refrac╚Ťia luminii. (< fr. dioptrique)
DI├ôPTRIC ~c─â (~ci, ~ce) Care ╚Ťine de dioptric─â; propriu dioptricii. [Sil. di-op-] /<fr. dioptrique
* di├│ptric, -─â adj. (vgr. dioptrik├│s. V. optic). Fiz. Relativ la dioptric─â. S.f. Acea parte a fizici─ş care se ocup─â de refrac╚Ťiunea lumini─ş.

Dioptric dex online | sinonim

Dioptric definitie

Intrare: dioptric
dioptric adjectiv
  • silabisire: di-op-