Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

d├óns de dimine├í╚Ť─â av vz des-de-diminea╚Ť─â
d├ónz de dimine├í╚Ť─â av vz des-de-diminea╚Ť─â
des-de-dimine├í╚Ť─â av vz dis-de-diminea╚Ť─â
des-diminea╚Ť─â av vz dis-de-diminea╚Ť─â
dimine├í╚Ťa [At: PSALT. HUR. 46r/13 / V: (rar) m├ón~, mne├í╚Ť─â, ne├í╚Ťa, (├«rg) demen~, dem~, (├«nv) dem─âin~, dem─â├ónre├í╚Ť─â, dem─ânre├í╚Ť─â, dem─âre├í╚Ť─â, dem├ón~, dimen~, d─âmin~, d─âmini├í╚Ť─â, deasne├í╚Ť─â, demeni├ít─â, demne├í╚Ť─â, diemini├í╚Ť─â, dieini├í╚Ť─â, d├ómini├í╚Ť─â, dmini├í╚Ť─â, dumine├í╚Ť─â, mine├í╚Ť─â, (├«vr) dem─ân~, domin~, m─âne├í╚Ť─â / Pl: ~╚Ťi, (rar) ~╚Ťe / E: ml de + manitia] 1 sf Partea de ├«nceput a zilei, din zori p├ón─â la pr├ónz. 2-3 sf (├Äljv) De ~ (Care are loc) ├«n partea de la ├«nceput a zilei. 4-5 sf (├Äal) (Foarte) devreme. 6-7 sf (├Äal) (Care are loc) din momentul ├«nceperii zilei. 8 sf (├Älav) ├Än (sau din) faptul dimine╚Ťii ├Än zori de zi. 9 sf (├Älav) ├Än (sau pe) toat─â ~╚Ťa (sau dimine╚Ťile) ├Än fiecare zi. 10 sf / (├Älav) ├Än (sau de) bun─â ~ sau ~ bun─â Dis-de-diminea╚Ť─â. 11 sf (├Älav) Cu (sau de cu) ~ De c├ónd se face ziu─â. 12 sf (├Äe) A umbla cu bun─â ~╚Ťa A umbla cu colindul ├«n diminea╚Ťa (1) sau ajunul Cr─âciunului. 13 sf (Gm╚Ť; ├«ae) A umbla f─âr─â treab─â pe la vecini. 14. sf (Arg; ├«ae) A intra pe fereastr─â devreme cu inten╚Ťia de a fura ceva. 15 sf (Mun; ├«e) A fi (sau a umbla) cu dou─â dimine╚Ťi A f├« pref─âcut. 16 sf (Bot; ├«c) Bun─â-~ Zorea (Convolvus tricolor). 17 sf (Bot; ├«ac) Volbur─â (Convolvus arvensis). 18 sf (Bot; ├«ac) Zorele (Ipomoea purpurea). 19 sf (Bot; ├«ac) Zorele (Pharbitis hederacea). 20 sf (Fig) Trezire la o via╚Ť─â nou─â. 21 sf (Fig) Schimbare ├«n bine. 22 sf (Fig) Reviriment. 23 sf (Fig) Perioada tinere╚Ťii. 24 av (├Äf diminea╚Ťa) ├Än timpul dimine╚Ťii (1). 25 av ├Än fiecare diminea╚Ť─â (24). 26 av (Precedat de adverbele ÔÇ×maiÔÇŁ, ÔÇ×foarteÔÇŁ, ÔÇ×tareÔÇŁ, ÔÇ×preaÔÇŁ ╚Öi uneori de prepozi╚Ťia ÔÇ×deÔÇŁ) Mai (sau foarte) devreme. 27 av (Precedat de adverbele de timp ÔÇ×aziÔÇŁ, ÔÇ×ast─âziÔÇŁ, ÔÇ×m├óineÔÇŁ etc.) ├Än timpul dimine╚Ťii (1) fiec─ârei unit─â╚Ťi temporale exprimate de adverbele respective.[1] modificat─â
dins-de-dimine├í╚Ť─â av vz dis-de-diminea╚Ť─â
dinz-de-dimine├í╚Ť─â av vz dis-de-diminea╚Ť─â modificat─â
dis-de-dimine├í╚Ť─â av [At: / V: din-zi-de-~, dins-de-~, d├óns-~-, dem├ón~, dis-dimine├í╚Ť─â, (pop) diz-demine├í╚Ť─â, (├«nv) d├ón-zi-de-~, diz-~, dizi-~-~, (pop) des-~-~, desdimine├í╚Ť─â, des-demine├í╚Ť─â, desn├ş╚Ť─â, (├«nv) dez-dimene├í╚Ť─â, dez-demine├í╚Ť─â / S ╚Öi: dis de diminea╚Ť─â, disdediminea╚Ť─â / E: dis + de + diminea╚Ť─â] Foarte de diminea╚Ť─â Si: ├«n zorii zilei, (rar) dis-de-diminecioar─â.
dis-dimine├í╚Ť─â av vz dis-de-diminea╚Ť─â
diz-dimine├í╚Ť─â av vz dis-de-diminea╚Ť─â
dizi-de-dimine├í╚Ť─â av vz dis-de-diminea╚Ť─â
DES-DE-DIMINE├ü╚Ü─é adv. v. dis-de-diminea╚Ť─â.
DES-DIMINE├ü╚Ü─é adv. v. dis-de-diminea╚Ť─â.
DIMINE├ü╚Ü─é, dimine╚Ťi, s. f., adv. 1. S. f. Partea de la ├«nceput a zilei (din zori p├ón─â la pr├ónz). ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. De diminea╚Ť─â = a) (care are loc) ├«n partea de la ├«nceput a zilei, ├«n zori, (foarte) devreme; b) (care are loc) din momentul c├ónd ├«ncepe ziua, de c├ónd se face ziu─â. Ziua bun─â se cunoa╚Öte de diminea╚Ť─â. ÔŚŐ Loc. adv. (Pop.) ├Än faptul dimine╚Ťii = ├«n zori de zi. ÔŚŐ Expr. Bun─â diminea╚Ťa! sau (pop.) diminea╚Ťa bun─â! formul─â de salut, la ├«nt├ólnire, ├«n timpul dimine╚Ťii. A umbla cu bun─â diminea╚Ťa = a) a umbla cu colindul ├«n diminea╚Ťa (sau ├«n ajunul) Cr─âciunului; b) (glume╚Ť ╚Öi ir.) a umbla f─âr─â treab─â (pe la vecini). 2. Adv. (├Än forma diminea╚Ťa) ├Än timpul dimine╚Ťii (1). ÔŚŐ (├Än forma diminea╚Ť─â, dup─â adverbele de timp ÔÇ×aziÔÇŁ, ÔÇ×m├óineÔÇŁ, ÔÇ×poim├óineÔÇŁ, ÔÇ×ieriÔÇŁ, ÔÇ×alalt─âieriÔÇŁ) Plou─â de ieri-diminea╚Ť─â. ÔÖŽ ├Än fiecare diminea╚Ť─â (1). ÔÖŽ (├Än forma diminea╚Ť─â precedat de adverbele ÔÇ×maiÔÇŁ, ÔÇ×foarteÔÇŁ, ÔÇ×tareÔÇŁ ╚Öi uneori de prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Mai (sau foarte) devreme. ÔÇô Lat. *demanitia.
DIS-DE-DIMINE├ü╚Ü─é adv. Foarte de diminea╚Ť─â; ├«n zorii zilei. [Var.: (pop.) des-de-dimine├í╚Ť─â, des-dimine├í╚Ť─â adv.] ÔÇô Dis- + de4 + diminea╚Ť─â.
DES-DE-DIMINE├ü╚Ü─é adv. v. dis-de-diminea╚Ť─â.
DES-DIMINE├ü╚Ü─é adv. v. dis-de-diminea╚Ť─â.
DIMINE├ü╚Ü─é, dimine╚Ťi, s. f., adv. 1. S. f. Partea de la ├«nceput a zilei (din zori p├ón─â la pr├ónz). ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. De diminea╚Ť─â = a) (care are loc) ├«n partea de la ├«nceput a zilei, ├«n zori, (foarte) devreme; b) (care are loc) din momentul c├ónd ├«ncepe ziua, de c├ónd se face ziu─â. Ziua bun─â se cunoa╚Öte de diminea╚Ť─â. ÔŚŐ Loc. adv. (Pop.) ├Än faptul dimine╚Ťii = ├«n zori de zi. ÔŚŐ Expr. Bun─â diminea╚Ťa! sau (pop.) diminea╚Ťa bun─â! formul─â de salut, la ├«nt├ólnire, ├«n timpul dimine╚Ťii. A umbla cu bun─â diminea╚Ťa = a) a umbla cu colindul ├«n diminea╚Ťa (sau ├«n ajunul) Cr─âciunului; b) (glume╚Ť ╚Öi ir.) a umbla f─âr─â treab─â (pe la vecini). 2. Adv. (├Än forma diminea╚Ťa) ├Än timpul dimine╚Ťii (1). ÔŚŐ (├Än forma diminea╚Ť─â, dup─â adverbele de timp ÔÇ×aziÔÇŁ, ÔÇ×m├óineÔÇŁ, ÔÇ×poim├óineÔÇŁ, ÔÇ×ieriÔÇŁ, ÔÇ×alalt─âieriÔÇŁ) Plou─â de ieri diminea╚Ť─â. ÔÖŽ ├Än fiecare diminea╚Ť─â (1). ÔÖŽ (├Än forma diminea╚Ť─â precedat de adverbele ÔÇ×maiÔÇŁ, ÔÇ×foarteÔÇŁ, ÔÇ×tareÔÇŁ ╚Öi uneori de prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Mai (sau foarte) devreme. ÔÇô Din loc. adv. de4 *m├ónea╚Ť─â (< lat. *manitia). Cf. (pentru form─â) desear─â.
DIS-DE-DIMINE├ü╚Ü─é adv. Foarte de diminea╚Ť─â; ├«n zorii zilei. [Var.: (pop.) des-de-dimine├í╚Ť─â, des-dimine├í╚Ť─â adv.] ÔÇô Dis- + de4 + diminea╚Ť─â.
DES-DE-DIMINE├ü╚Ü─é adv. v. dis-de-diminea╚Ť─â.
DESDIMINE├ü╚Ü─é adv. v. dis-de-diminea╚Ť─â.
DIMINE├ü╚Ü─é, dimine╚Ťi, s. f. Partea de la ├«nceput a zilei (din zori p├«n─â la pr├«nz). Diminea╚Ťa ardea sub r─âs─âritul ro╚Öu ╚Öi plin al soarelui. PREDA, ├Ä. 143. Un soare superb anun╚Ť─â diminea╚Ťa. SAHIA, N. 27. Mi se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â, f├«lf├«ind in v─âzduhul senin al unei dimine╚Ťi de prim─âvar─â, zboruri albe de porumbei. M. I. CARAGIALE, C. 72. C─âci era boboc de trandafir din luna lui mai sc─âldat ├«n roua dimine╚Ťii. CREANG─é, P. 276. ÔŚŐ Fig. Cred ├«n diminea╚Ťa acestui ├«nceput ╚śi-n flamura ├«ntins─â spre luminosul m├«ine. TULBURE, V. R. 26. Se stinge-n mine A iubirii diminea╚Ť─â. ISAC, O. 31. M─â-ntunec ╚Öi ├«nghe╚Ť C├«nd tu te pierzi ├«n zarea eternei dimine╚Ťi. EMINESCU, O. I 114. ÔŚŐ Loc. adj. De diminea╚Ť─â = care se petrece ├«n partea de la ├«nceput a zilei. ├Änsuratul de t├«n─âr ╚Öi m├«ncarea de diminea╚Ť─â n-au gre╚Ö. NEGRUZZI, S. I 251. ÔŚŐ Loc. adv. De diminea╚Ť─â = a) (uneori precedat de adverbele ┬źfoarte┬╗, ┬źtare┬╗, ┬źc├«t┬╗,┬źc├«t mai┬╗, ┬źa╚Öa┬╗ etc.) ├«n momentul c├«nd ├«ncepe ziua, c├«nd se face ziu─â, ├«n zori, dis-de-diminea╚Ť─â, (foarte) devreme. M├«ine de diminea╚Ť─â slobod cireada ├«n lunc─â. GALACTION, O. I 46. Eu m-am deprins s─â m─â scol de diminea╚Ť─â. CAMIL PETRESCU, U. N. 199. La drum e bine s─â porne╚Öti c├«t de deminea╚Ť─â, iar sara s─â popose╚Öti devreme. CREANG─é, P. 115. Cine te-au trezit a╚Öa de diminea╚Ť─â? NEGRUZZI, S. I 146; b) din momentul c├«nd ├«ncepe ziua, de c├«nd se face ziu─â. Ziua bun─â se cunoa╚Öte de diminea╚Ť─â. Spre diminea╚Ť─â = aproape de diminea╚Ť─â. Cam de obicei, spre diminea╚Ť─â, se l─âsa cu b─âtaie. M. I. CARAGIALE, C. 61. (Rar) De cu diminea╚Ť─â = de c├«nd se face ziu─â, dis-de-diminea╚Ť─â. Am trecut de cu diminea╚Ť─â pe la d├«nsul. C. PETRESCU, R. DR. 129. ├Än faptul dimine╚Ťii = ├«n zori de zi. ├Än faptul dimine╚Ťii cioc├«rlia ├«ncepu s─â c├«nte. ISAC, O. 222. Mergi, drag─â, c├«nt├«nd vesel ca paserea u╚Öoar─â Ce-n faptul dimine╚Ťii din cuib la ceruri zboar─â. ALECSANDRI, P. I 139. ÔŚŐ Expr. Bun─â diminea╚Ťa! sau (popular) diminea╚Ťa bun─â! formul─â de salut. A umbla cu bun─â-diminea╚Ťa = a) a umbla cu mo╚Ö-ajunul; b) (glume╚Ť ╚Öi ironic) a umbla f─âr─â treab─â de la un vecin la altul. ÔŚŐ Compus: (Bot.) bun─â-diminea╚Ťa = zorea. ÔÖŽ (Adverbial) a) (├«n forma diminea╚Ťa) ├Än timpul dimine╚Ťii. Dac─â plec─âm la miezul nop╚Ťii, tocmai bine ajungem diminea╚Ťa ├«n ora╚Ö. DAVIDOGLU, O. 51. Diminea╚Ťa, p├«n─â-n zori, Va pleca cel mai viteaz dintre feciori. BENIUC, V. 142. V├«rgolici trebuia s─â soseasc─â de la Neam╚Ť cu diligen╚Ťa de 8 diminea╚Ťa. HOGA╚ś, DR. II 131. ÔŚŐ (Urmat de adjective demonstrative) ╚śtiam c-ai s─â vii diminea╚Ťa asta la mine! IBR─éILEANU, A. 93. ÔŚŐ (├Än forma diminea╚Ť─â, dup─â adverbele de timp ┬źazi┬╗ sau ┬źast─âzi┬╗, ┬źm├«ine┬╗, ┬źpoim├«ine┬╗, ┬źieri┬╗, ┬źalalt─âieri┬╗) Noi st─âm cu z─âvoarele trase de azi diminea╚Ť─â. CAMILAR, N. I 72. Sufletul mi-a ie╚Öit ieri diminea╚Ť─â alerg├«nd dup─â el. SEBASTIAN, T. 24. b) (├Än forma diminea╚Ťa) ├Än fiecare diminea╚Ť─â. Bietul doctor mi-a recomandat un litru de lapte de capr─â diminea╚Ťa. CAMIL PETRESCU, B. 195. c) (├Än forma diminea╚Ť─â, precedat de adverbele ┬źmai┬╗ sau ┬źfoarte┬╗, ┬źtare┬╗) Mai (sau foarte) devreme. Se socotea cum ar face s─â scape a doua zi mai diminea╚Ť─â c─âtr─â P─âuna Mare. SADOVEANU, P. M. 142. ÔŚŐ (Urmat de ┬źtare┬╗) C├«nd ie╚Öise din ograd─â, diminea╚Ť─â tare, pusese ├«n porti╚Ť─â un b─â╚Ť, semn c─â nu-i nimeni acas─â. CAMILAR, TEM. 130.
DIS-DE-DIMINE├ü╚Ü─é adv. (╚śi ├«n forma des-de-diminea╚Ť─â) Foarte de diminea╚Ť─â, ├«n zorii zilei. Apoi, hai des-de-diminea╚Ť─â acas─â, c─â am lucru cu caii. RETEGANUL, P. III 28. S─â ne odihnim pu╚Ťin... ╚Öi m├«ine dis-de-diminea╚Ť─â s─â fim gata. ISPIRESCU, L. 6. ├Äncaltea ╚Ťi-am cur─â╚Ťit ╚Öi eu casa de draci ╚Öi vi-i aduc poclon des-de-diminea╚Ť─â. CREANG─é, P. 305. ÔÇô Variante: des-de-dimine├í╚Ť─â, desdimine├í╚Ť─â (CREANG─é, P. 228) adv.
BUN─é-DIMINE├ü╚ÜA s. f. (Bot.) Zorele. ÔÇô Din bun─â + diminea╚Ťa.
DESDIMINE├ü╚Ü─é adv. v. dis-de-diminea╚Ť─â.
al├ílt─âieri-dimine├í╚Ť─â (-ieri-) adv.
b├║n─â dimine├í╚Ťa (formul─â de salut) adj. + s. f. art.
b├║n─â-dimine├í╚Ťa (plant─â) (reg.) s. f., neart. b├║n─â-dimine├í╚Ť─â, g.-d. art. b├║nei-dimin├ę╚Ťi; pl. b├║ne-dimin├ę╚Ťi
dimine├í╚Ť─â s. f., g.-d. art. dimin├ę╚Ťii; pl. dimin├ę╚Ťi
dis-de-dimine├í╚Ť─â adv.
mß║ąine-dimine├í╚Ť─â adv.
*p├│im├óine-dimine├í╚Ť─â adv.
b├║n─â-dimine├í╚Ťa (bot.) s. f.
de dimine├í╚Ť─â loc. adv.
dimine├í╚Ť─â s. f., g.-d. art. dimin├ę╚Ťii; pl. dimin├ę╚Ťi
dis-de-dimine├í╚Ť─â adv.
BUNĂ-DIMINEÁȚA s. v. petunie, zorea.
STEAUA DIMIN├ë╚ÜII s. v. luceaf─ârul de diminea╚Ť─â.
Diminea╚Ťa Ôëá seara
dimine├í╚Ť─â (-├ę╚Ťe), s. f. ÔÇô Partea de ├«nceput a zilei, cuprins─â ├«ntre r─âs─âritul soarelui ╚Öi pr├«nz. ÔÇô Mr. diminea╚Ť─â, dumnea╚Ť─â, megl. diminea╚Ťata, istr. demar─Ö╚Ť─Ö. Lat. mane (Pu╚Öcariu 1083), fie prin intermediul unei compuneri *de mane cu suf. -ea╚Ť─â (Pascu, Suf., 29; Iordan, Dift., 56), fie de la un lat. *demanities sau *demanitia (Lambrior 100; Candrea-Dens., 1117; REW 2458; Tiktin; Candrea). Compunerea *de mane este atestat─â de it. domani, fr. demain, cat. dema. Rezultatul normal a fost dem├«nea╚Ť─â (sec. XVI-XVII), care a suferit apoi o asimila╚Ťie. Comp. disdediminea╚Ť─â (├«nv., dinz(i)dediminea╚Ť─â), adv. (din zori), se consider─â ca fiind compus cu *de ipso, cf. ins, adins (Pu╚Öcariu 504; Tiktin; Candrea; Scriban). Totu╚Öi, Pu╚Öcariu, ZRPh., XXXVII, 112 ╚Öi REW 2458 au preferat mai apoi cu de zi de diminea╚Ť─â. Mai cur├«nd este ultima urm─â a unui cuv├«nt disp─ârut, dis, conservat ├«n mr. dis ÔÇ×jum─âtateÔÇŁ (< lat. divisus, dup─â Pascu, I, 76), cf. mr. tu disa di cale ÔÇ×la jum─âtatea drumuluiÔÇŁ. ├Än acest caz, dis de diminea╚Ť─â ar ├«nsemna ÔÇ×la mijlocul dimine╚ŤiiÔÇŁ, cu semantismul alterat modern. Cf. disdenoapte (var. dins(─â)denoapte), care apare, ca dis(de)diminea╚Ť─â, ├«n sec. XVII.
DIMINE├ü╚ÜA adv. ├Än timpul dimine╚Ťii; ├«n fiecare diminea╚Ť─â. [Sil. -nea-] /cf. it. domani, fr. demain
DIMINE├ü╚Ü─é ~├ę╚Ťi f. Interval de timp ├«ntre zori ╚Öi p├ón─â la pr├ónz; prima parte a zilei. ÔŚŐ De ~ (de) la ├«nceputul zilei. Spre ~ ├«nainte de a se zori. ├Än faptul ~e╚Ťii ├«n zori de zi. Mai de ~ mai devreme. [Sil. -nea-] /cf. it. domani, fr. demain
DIS-DE-DIMINE├ü╚Ü─é adv. Foarte de diminea╚Ť─â; ├«n zorii zilei. /dis- + de + diminea╚Ť─â
diminea╚Ť─â f. timpul de c├ónd r─âsare soarele p├ón─â la amiazi. [Lat. *DEMANITIA (din MANE, diminea╚Ť─â)].
dis adv. numai ├«n expresiunea dis-de-diminea╚Ť─â, foarte de vreme. [Vechiu-rom. d├óns-de-dimina╚Ť─â (├«nc─â la B─âlcescu): v. d├óns].
disdediminea╚Ť─â adv. V. dis.
des-de-diminea╚Ť─â V. dins.
dez-de-dimine├í╚Ť─â V. dins.
dimine├í╚Ť─â f., pl. e╚Ť─ş (vechi dem─â-, dem├«-, deminea╚Ť─â, ╚Öi m├«nea╚Ť─â, d. mine). Timpu c├«nd r─âsare soarele. Pin ext. Timpu de la r─âs─âritu soarelu─ş p├«n─â la ameaz─â Az─ş diminea╚Ť─â, diminea╚Ťa zile─ş ├«n care s├«ntem. Buna diminea╚Ťa (├«ld. bun─â diminea╚Ť─â, sub├«n╚Ť. ├«╚Ť─ş doresc), formul─â de salutare diminea╚Ť─â. Des de diminea╚Ť─â. V. dins. Adv. Diminea╚Ťa, ├«n timpu dimine╚Ťe─ş.
bun─â-diminea╚Ťa s. v. PETUNIE. ZOREA.
steaua dimine╚Ťii s. v. LUCEAF─éRUL DE DIMINEA╚Ü─é.
DIMINEA╚Ü─é. Subst. Diminea╚Ť─â, diminecioar─â (dim.). Zori, zori de zi, zorii zilei, zare, faptul zilei, lumea alb─â (pop.), murg (rar), auror─â; ivirea zorilor, zorit (rar), rev─ârsat, rev─ârsatul zorilor, rev─ârsatul zilei, rev─ârsat de zori, rev─ârsat de ziu─â, cr─âpatul zilei (de ziu─â), r─âs─ârit, r─âs─ârita soarelui (├«nv. ╚Öi pop.). Adj. De diminea╚Ť─â, matinal; zorin (poetic). Vb. A se face ziu─â, a se lumina de ziu─â, a se cr─âpa de ziu─â, a da ├«n fapt de zi, a se ├«ng├«na ziua (soarele) cu noaptea, a se rev─ârsa de ziu─â, a se zori (pop.), a se ivi zorile, a se rev─ârsa zorile (zori de ziu─â), a se cr─âpa zorii, a (se) zori, a zori de ziu─â, a se miji de ziu─â, a miji zorile, a se z─âri zorile; a intrat alba ├«n sat. Adv. Diminea╚Ťa; de diminea╚Ť─â, dis-de-diminea╚Ť─â, foarte (tare, c├«t, c├«t mai, a╚Öa) de diminea╚Ť─â, de cu diminea╚Ť─â (rar) spre diminea╚Ť─â, ├«n zori, ├«n zori de zi, ├«n zorii zilei, la zoritul zorilor, ├«n zorii zorilor, la rev─ârsatul zorilor, odat─â cu zorile, ├«n fapt de zi, ├«n faptul zilei, ├«n faptul dimine╚Ťii (pop.). V. ├«nceput, timp.
DIMINEA╚ÜA, cotidian rom├ónesc de informa╚Ťii, fundat ╚Öi condus de C. Mille. A ap─ârut la Bucure╚Öti (1904-1938, cu ├«ntreruperi). Ini╚Ťial, ├«n 1904, apare sub titlul de ÔÇ×Adev─ârul de diminea╚Ť─âÔÇŁ (febr.-nov.) ╚Öi ÔÇ×Diminea╚Ťa. Adev─ârul de diminea╚Ť─âÔÇŁ (nov.-dec.). Printre colaboratori: C. Bacalba╚Öa, N. Batzaria, C.C. Costa-Foru, M. Sadoveanu, Z. B├órsan, Radu C. Rosetti, T. Arghezi, G. Galaction, E. Lovinescu.
a nu se sp─âla pe din╚Ťi de diminea╚Ť─â expr. a vorbi obscen.
cu bun─â diminea╚Ťa expr. (intl. ÔÇô d. furturi) comis prin escaladarea unui zid.
ho╚Ť de bun─â diminea╚Ťa expr. (intl.) sp─ârg─âtor care opereaz─â ├«n zorii zilei, p─âtrunz├ónd ├«n locuin╚Ťe pe fereastra deschis─â de la parterul unei cl─âdiri.
mori╚Öca de diminea╚Ť─â expr. (intl., ├«nv.) furtul articolelor vestimentare (├«n special al bl─ânurilor) comis ├«n zorii zilei.
DIS-DE-DIMINEA╚Ü─é adv. foarte devreme. v. dis. (Dic╚Ťionar universal al limbei rom├óne, ed. 8., de Laz─âr ╚ś─âineanu)

Diminea╚Ť─â dex online | sinonim

Diminea╚Ť─â definitie

Intrare: diminea╚Ť─â
diminea╚Ť─â substantiv feminin
Intrare: alalt─âieri-diminea╚Ť─â
alalt─âieri-diminea╚Ť─â adverb
  • silabisire: -ieri-
alalt─âieri
  • silabisire: -ieri
diminea╚Ť─â substantiv feminin
Intrare: dis-de-diminea╚Ť─â
dis-de-diminea╚Ť─â
des-de-diminea╚Ť─â
des-diminea╚Ť─â
desdiminea╚Ť─â
diminea╚Ť─â substantiv feminin
Intrare: m├óine-diminea╚Ť─â
m├óine-diminea╚Ť─â adverb
mâine
diminea╚Ť─â substantiv feminin
Intrare: poim├óine-diminea╚Ť─â
poim├óine-diminea╚Ť─â
poimâine
diminea╚Ť─â substantiv feminin