Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru dimensiune

dimensi├║ne sf [At: ASACHI, E. III, 1/2 / P: ~si-u~ / V: (rar) dem~, (├«nv) ~s├şe / Pl: ~ni / E: fr dimension, lat dimensio, -onis] 1 M─ârime determinat─â ├«n raport cu o unitate dat─â, necesar─â la stabilirea ├«ntinderii figurilor ╚Öi a corpurilor (geometrice). 2 (Fam; ├«s) A patra ~ Ceva imposibil. 3 (Fam; ├«as) Ceva neconceput ├«nc─â de mintea omeneasc─â. 4 (Spc) M─ârime fizic─â considerat─â din punctul de vedere al leg─âturii dintre unitatea sa de m─âsur─â ╚Öi unit─â╚Ťile m─ârimilor fundamentale ale unui sistem de unit─â╚Ťi de m─âsur─â. 5 Propor╚Ťie. 6 Importan╚Ť─â.
DIMENSI├ÜNE, dimensiuni, s. f. 1. M─ârime (lungime, l─â╚Ťime sau ├«n─âl╚Ťime) necesar─â la determinarea ├«ntinderii figurilor ╚Öi a corpurilor (geometrice). ÔŚŐ Expr. (Fam.) A patra dimensiune = ceva imposibil, ceva neconceput ├«nc─â de mintea omeneasc─â. ÔÖŽ Spec. M─ârime fizic─â considerat─â din punctul de vedere al leg─âturii dintre unitatea sa de m─âsur─â ╚Öi unit─â╚Ťile m─ârimilor fundamentale ale unui sistem de unit─â╚Ťi de m─âsur─â. 2. M─ârime, m─âsur─â, propor╚Ťie. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Din fr. dimension, lat. dimensio, -onis.
DIMENSI├ÜNE, dimensiuni, s. f. 1. M─ârime (lungime, l─â╚Ťime sau ├«n─âl╚Ťime) necesar─â la determinarea ├«ntinderii figurilor ╚Öi a corpurilor (geometrice). ÔŚŐ Expr. (Fam.) A patra dimensiune = ceva imposibil, ceva neconceput ├«nc─â de mintea omeneasc─â. ÔÖŽ Spec. M─ârime fizic─â considerat─â din punctul de vedere al leg─âturii dintre unitatea sa de m─âsur─â ╚Öi unit─â╚Ťile m─ârimilor fundamentale ale unui sistem de unit─â╚Ťi de m─âsur─â. 2. M─ârime, m─âsur─â, propor╚Ťie. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Din fr. dimension, lat. dimensio, -onis.
DIMENSI├ÜNE, dimensiuni, s. f. 1. Lungime de segment de dreapt─â care determin─â, singur─â sau ├«mpreun─â cu altele, ├«ntinderea unei figuri geometrice sau a unui corp. Dimensiunile unui corp s├«nt: lungimea, l─â╚Ťimea ╚Öi ├«n─âl╚Ťimea. Ôľş Ca ╚Öi cum un imens compas i-ar fi tras dimensiunile, lacul se afl─â ├«nscris ├«ntr-o circumferen╚Ť─â perfect─â. BOGZA, C. O. 168. Aveau toate dimensiuni la fel: cutioare de un sfert de kilogram. PAS, Z. I 91. ÔŚŐ Expr. (Familiar) A patra dimensiune = ceva imposibil, ceva ce n-a fost ├«nc─â descoperit, ceva neconceput ├«nc─â de mintea noastr─â. Erai, b─âiete, prost, ╚śi roata pentru tine-a fost A patra dimensiune! CO╚śBUC, P. I 274. 2. M─ârime, m─âsur─â, propor╚Ťie. [├Än ┬źNunta Zamfirei┬╗] e o adev─ârat─â nunt─â ╚Ť─âr─âneasc─â, numai propor╚Ťiile ├«i s├«nt m─ârite... p├«n─â la dimensiuni epice. GHEREA, ST. CR. III 316. S─â ne ├«nchipuim lumea redus─â la dimensiunile unui glonte ╚Öi toate celea din ea sc─âzute ├«n analogie. EMINESCU, N. 31. ÔÇô Pronun╚Ťat: -si-u-. - Variant─â: (├«nvechit) dim├ęnsie (CARAGIALE, O. I 291) s. f.
dimensi├║ne (-si-u-) s. f., g.-d. art. dimensi├║nii; pl. dimensi├║ni
dimensi├║ne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. dimensi├║nii; pl. dimensi├║ni
DIMENSI├ÜNE s. 1. m─ârime, m─âsur─â, propor╚Ťie, (├«nv.) m─ârie, m─ârire, (fam.) calibru. (Are o ~ mare.) 2. v. format. 3. volum, (fam.) gabarit. (X are o ~ apreciabil─â.)
DIMENSI├ÜNE s.f. 1. ├Äntindere care poate fi m─âsurat─â. ÔÖŽ (Fiz.) Num─âr care exprim─â leg─âtura dintre o unitate derivat─â ╚Öi unit─â╚Ťile fundamentale din care deriv─â. 2. M─ârime, ├«ntindere, propor╚Ťie. [Pron. -si-u-. / cf. lat. dimensio, fr. dimension].
DIMENSI├ÜNE s. f. 1. ├«ntindere care poate fi m─âsurat─â. 2. num─âr care exprim─â leg─âtura dintre o unitate derivat─â ╚Öi unit─â╚Ťile fundamentale din care deriv─â. 3. m─ârime, ├«ntindere, propor╚Ťie. ÔÖŽ a patra ~ = ceva imposibil. (< fr. dimension, lat. dimensio)
DIMENSI├ÜNE ~i f. 1) Orice m─ârime care poate fi m─âsurat─â. 2) fig. Num─âr care exprim─â leg─âtura dintre o unitate derivat─â ╚Öi unit─â╚Ťile fundamentale din care deriv─â. ÔŚŐ A patra ~ fapt inexistent, imposibil. [Art. dimensiunea; G.-D. dimensiunii; Sil. -si-u-] /<fr. dimension, lat. dimensio, ~onis
dimensiune f. ├«ntinderea unui corp ├«n toate sensurile: lungime, l─ârgime ╚Öi ├«n─âl╚Ťime sau ad├óncime.
* dimensi├║ne f. (lat. dim├ęnsio, -├│nis, d. mensus, m─âsurat. V. imens, m─âsur─â). M─ârime, ├«ntindere a lucrurilor: s├«nt tre─ş dimensiun─ş: lungimea, grosimea sa┼ş l─â╚Ťimea ╚Öi ├«n─âl╚Ťimea sa┼ş ad├«ncimea. Fig. A lua dimensiun─ş (sa┼ş proper╚Ťiun─ş) mar─ş, a se m─âr─ş, a ajunge departe: r─âzboi┼ş luase dimensiun─ş colosale.
DIMENSIUNE s. 1. m─ârime, m─âsur─â, propor╚Ťie, (├«nv.) m─ârie, m─ârire, (fam.) calibru. (Are o ~ mare.) 2. format, m─ârime. (Carte de ~ mare.) 3. volum, (fam.) gabarit. (X are o ~ apreciabil─â.)
DIMENSIUNE. Subst. Dimensiune, m─ârime, m─âsur─â, gabarit, parametru. Lungime, ├«ntindere, extindere, extensiune. ├Än─âl╚Ťime, altitudine, cot─â, nivel. L─â╚Ťime, l─ârgime, cuprindere, deschidere, amplitudine. ├Ängustime, str├«mtime (rar), str├«mtoare. Ad├«ncime, afund─âtur─â (rar), afundi╚Ö (rar), afunzime (rar), profunzime. Volum, capacitate. Spa╚Ťiu, distan╚Ť─â, interval. Suprafa╚Ť─â; amploare, vastitate, nem─ârginire, nemargine (rar). M─ârire, cre╚Ötere, amplificare. L─ârgire, l─â╚Ťire; ├«ntindere, lungire. Ad├«ncire. Mic╚Öorare, descre╚Ötere, scurtare, ├«ngustare, diminuare. M─âsur─â, m─âsurare, m─âsur─âtoare; unitate de m─âsur─â. Adj. Mare, voluminos, vast, amplu, nem─ârginit, imens, gigantic, gigantesc (livr.), colosal. Lung, ├«ntins, extins. ├Änalt, ├«n─âl╚Ťat. Larg, l─ârgit, l─â╚Ťit. Ad├«nc, profund, afund. Mic, mic╚Öorat, micu╚Ť (dim.), microscopic, pitic, minuscul, liliputan, liliput (rar). Scurt, scurticel (dim.). ├Ängust, ├«ngustat, str├«mt, str├«mticel (dim.), str├«mtu╚Ť. M─âsurat, determinat. Vb. A avea o dimensiune (m─ârime, volum), a m─âsura, a cuprinde. A se ├«ntinde (a se prelungi) p├«n─â la..., a avea capacitatea de.... A m─âsura (a determina) m─ârimea (capacitatea, volumul). A se m─âri, a se amplifica, a cre╚Öte, a se lungi, a se prelungi, a se extinde, a se ├«ntinde. A se ├«n─âl╚Ťa, a cre╚Öte, a se ridica. A se l─â╚Ťi, a se l─ârgi. A se ad├«nci. A se mic╚Öora, a se face mai mic, a se diminua, a descre╚Öte; a se scurta; a se ├«ngusta. Adv. ├Än lungime, ├«n ├«n─âl╚Ťime, ├«n l─â╚Ťime, ├«n lung ╚Öi ├«n lat, de sus ├«n jos, de-a lungul, de-a latul, ├«n (de-a) curmezi╚Öul, ├«n lungi╚Ö ╚Öi (╚Öi-n) curmezi╚Ö; (de) jur ├«mprejur, jur prejur (rar); ├«n profunzime, ├«n ad├«ncime. V. ad├«ncime, dep─ârtare, ├«n─âl╚Ťime, l─â╚Ťime, lungime, m─âsurare, micime, statur─â.
oblic─â, dimensiune ~. Termenul desemneaz─â at├ót inciden╚Ťa obiectelor sonore* pe cele dou─â axe (vertical─â ÔÇô a frecven╚Ťelor* ╚Öi orizontal─â ÔÇô a timpului) ├«ntr-un plan ├«nclinat care urmeaz─â un traseu cu limitele ╚Öi direc╚Ťiile grav-acut sau acut-grav, ori un ÔÇ×desenÔÇŁ (├«n cazul general de unison*) repartizat mai multor voci (2) ale c─âror intr─âri (1) (sau ie╚Öiri) se produc succesiv, realiz├ónd dou─â aspecte grafice de baz─â ce ╚Ťin ├«n special de ritmul muzical: ÔćŚ ╚Öi Ôćś de unde rezult─â combina╚Ťii (multiple), de dou─â, trei, patru etc., comtururi (respectiv dou─â ÔćŚÔćś ╚Öi ÔćśÔćŚ etc.) c├ót ╚Öi un mijloc de expresie prin care se poate produce o stare de tensiune, prin acumul─âri sau rarefieri de obiecte sonore (voci, instrumente* etc.) implic├ónd densitatea ╚Öi dinamica muzical─â. Apari╚Ťia o. este posibil─â ├«n toate categoriile sintactice [v. sintax─â (2)], dar ├«n decursul istoriei muzicii a fost utilizat─â cu prec─âdere ├«n monodie* (traseu melodic ascendent, descendent, ce tinde spre un punct de maxim─â expresie, acut sau grav) ╚Öi polifonie* (desf─â╚Öurarea pe diagonal─â ├«n polif. latent─â, intr─ârile succesive de voci ├«n stilul fugato*, stilul imitativ* gener├ónd planuri de evolu╚Ťie ├«n diagonal─â ascendent─â, descendent─â sau ├«n evantai* etc., toate acestea practicate ├«ndeosebi de compozitorii barocului*). Sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi ├«nceputul sec. 20 au reintrodus o. cu func╚Ťie important─â ├«n compozi╚Ťie* datorit─â tendin╚Ťei de geometrizare ╚Öi a preocup─ârii pentru grafismul partiturii*. Astfel, o. este tot mai prezent─â ├«n omografie, eterofonie*, textur─â*, fiind folosit─â at├ót ├«n realizarea simetriilor* c├ót ╚Öi a tensiunilor sonore (prin acumulare ╚Öi rarefiere). ├Än acest sens, au ap─ârut fragmente muzicale ce urm─âresc o. ├«n lucr─âri de A. Honegger, P. Hindemith (prin mi╚Öcarea contrar─â a unor acorduri* ÔÇô deci omofonie); ├«n procedeul Klangfarbenmelodie* utilizat de A. Sch├Ânberg, A. Webern etc. (distribu╚Ťia pe diagonal─â ÔÇô un aspect nou al polif. seriali╚Ötilor, remarcat─â de P. Boulez), ├«n lucr─âri de K. Penderecki, W. Lutos┼éawski etc. (ce vizeaz─â diferite simetrii sonore) ├«n texturile lui Xenakis (pante de glissando* etc.), ├«n coralurile omofone cu intr─âri succesive ale lui W.G. Berger, sau ├«n scriiturile imediate (ce ├«mbin─â mai multe categorii sintactice) ale lui A. Stroe, cu men╚Ťiunea c─â exist─â c├óteva lucr─âri ale acestui compozitor ├«n care o. joac─â un rol hot─âr├ótor ├«n desemnarea traseelor muzicale (Canto I: traseu grav-acut; Canto II: traseu acut-grav ÔÇô exemple de form─â muzical─â pe o o. ╚Öi Arcade; o. prin vectori melodici determina╚Ťi de un algoritm); o. apare ├«n multe alte lucr─âri compuse dup─â 1950.

Dimensiune dex online | sinonim

Dimensiune definitie

Intrare: dimensiune
dimensiune substantiv feminin
  • silabisire: -si-u-