Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru diluviu

dil├║viu sn [At: HELIADE, O. I, 334 / V: del~ / Pl: ~ii / E: fr, lat diluvium, it diluvio] 1 Potopul amintit ├«n Biblie. 2 (Pgn) Ploaie toren╚Ťial─â. 3 (Pgn) Rev─ârsare mare de ape Si: inunda╚Ťie. 4 Depozite de terenuri, de material sedimentar, aflat ├«n curs de scurgere pe pantele versan╚Ťilor sub influen╚Ťa apelor. 5 (Glg) Pleistocen.
DIL├ÜVIU, diluvii, s. n. 1. Potopul biblic; p. gener. potop. 2. (Geol.) Pleistocen. ÔÇô Din fr., lat. diluvium.
DIL├ÜVIU, diluvii, s. n. 1. Potopul amintit ├«n Biblie; p. gener. potop. 2. (Geol.) Pleistocen. ÔÇô Din fr., lat. diluvium.
DIL├ÜVIU, diluvii, s. n. Numele vechi al subdiviziunii inferioare a erei cuaternare, corespunz├«nd timpului de extensiune maxim─â a ghe╚Ťarilor.
dil├║viu (potop) [viu pron. v─şu] s. n., art. dil├║viul; pl. dil├║vii, art. dil├║viile (-vi-i-)
dil├║viu (potop) s. n. [-viu pron. -viu], art. dil├║viul; pl. dil├║vii, art. dil├║viile (sil. -vi-i-)
DILÚVIU s. v. glaciar, pleistocen, potop.
DIL├ÜVIU s.n. 1. (Rel.) Rev─ârsare catastrofal─â de ape despre care se pomene╚Öte ├«n Biblie; potopul biblic. 2. Rev─ârsare de ape, cu furtun─â ╚Öi ploi toren╚Ťiale; potop. 3. (Geol.) Pleistocen. [Pron. -viu. / < lat. diluvium, it. diluvio].
DIL├ÜVIU s. f.. 1. potopul biblic; (p. ext.) rev─ârsare de ape, cu furtun─â ╚Öi ploi toren╚Ťiale; potop. 2. pleistocen. (< fr., lat. diluvium)
DIL├ÜVIU ~i n. 1) Inunda╚Ťie de mari propor╚Ťii, care ├«neac─â totul; potop biblic. 2) Perioad─â glaciar─â din istoria omenirii; pleistocen. [Sil. -lu-viu] /<fr. lat. diluvium
diluviu n. 1. potop; 2. teren format prin inunda╚Ťiuni vechi; 3. fig. foarte mare cantitate.
* dil├║vi┼ş n. (lat. diluvium. V. aluviune). Potop, ploa─şe mare care, dup─â biblie, a inundat tot p─âm├«ntu ca s─â-─ş pedepseasc─â pe oamen─ş, nesc─âp├«nd de c├«t Noe ╚Öi familia lu─ş. Mare inunda╚Ťiune, ploa─şe toren╚Ťial─â. Fig. Mare cantitate: diluvi┼ş de nenorocir─ş. A ├«ncepe de la diluvi┼ş, a lua un lucru (o nara╚Ťiune) foarte de departe.
diluviu s. v. GLACIAR. PLEISTOCEN. POTOP.

Diluviu dex online | sinonim

Diluviu definitie

Intrare: diluviu
diluviu substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: -viu pr. -v─şu