dilematic definitie

9 definiții pentru dilematic

dilemátic, ~ă a [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1969, nr. 29, 28 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dilémmatique] 1 Cu caracter de dilemă (1). 2 Care prezintă o dilemă (2).
DILEMÁTIC, -Ă, dilematici, -ce, adj. Cu caracter de dilemă; care prezintă o dilemă. – Din fr. dilémmatique.
DILEMÁTIC, -Ă, dilematici, -ce, adj. (Rar) Cu caracter de dilemă; care prezintă o dilemă. – Din fr. dilémmatique.
dilemátic adj. m., pl. dilemátici; f. dilemátică, pl. dilemátice
dilemátic adj. m., pl. dilemátici; f. sg. dilemátică, pl. dilemátice
DILEMÁTIC, -Ă Care este de natura unei dileme. [< fr. dilemmatique].
DILEMÁTIC, -Ă adj. de natura unei dileme; care prezintă o dilemă. (< fr. dilemmatique)
DILEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de dilemă; propriu dilemei. /Din dilemă
dilemátic, -ă adj. Care provoacă nedumerire, dileme ◊ „Moartea survenită brutal nu constituie doar o împlinire a visului profetic, ci aruncă un tulburător semn de întrebare, menținând caracterul dilematic al întregii narațiuni: vis sau realitate?” R.lit. 11 IV 71 p. 3. ◊ „Cartea este, de fapt, o istorie dilematică a literaturii dramaturgice românești de-a lungul unui secol [...]” I.B. 10 X 73 p. 2 (din fr. dilémmatique; DN3, DEX-S)

dilematic dex

Intrare: dilematic
dilematic adjectiv