Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru dihonie

dih├│nie sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 163 / Pl: ~ii / E: ngr ╬┤╬╣¤ç߯╣╬Ż╬╣╬▒] 1 (Pfm) Ne├«n╚Ťelegere care degenereaz─â ├«n vrajb─â Si: discordie, z├ónzanie. 2 (Reg; ├«e) A b─âga-n ~ii A b─âga z├ónzanie.
DIH├ôNIE, dihonii, s. f. (Reg.) Ne├«n╚Ťelegere care degenereaz─â ├«n du╚Öm─ânie. ÔÇô Din ngr. dih├│nia.
DIH├ôNIE, dihonii, s. f. (Reg.) Ne├«n╚Ťelegere care degenereaz─â ├«n vrajb─â. ÔÇô Din ngr. dih├│nia.
DIH├ôNIE, dihonii, s. f. (Mold., Munt.) Ne├«n╚Ťelegere care degenereaz─â ├«n vrajb─â; ceart─â, z├«zanie. Va potoli dihoniile ╚Öi zavistiile, statornicind pace pentru un veac viitor. SADOVEANU, O. VII 63. A! e dihonie mare pentru case. M. I. CARAGIALE, C. 100. Ca s─â se m├«ntuie toat─â dihonia, c─âr─âb─âni╚Ťi-v─â de la mine ╚Öi m─â l─âsa╚Ťi ├«n pace! CREANG─é, A. 114.
dih├│nie (vrajb─â) (reg.) (-ni-e) s. f., art. dih├│nia (-ni-a), g.-d. art. dih├│niei; pl. dih├│nii, art. dih├│niile (-ni-i-)
dih├│nie s. f. (sil. -ni-e), art. dih├│nia (sil. -ni-a), g.-d. art. dih├│niei; pl. dih├│nii, art. dih├│niile (sil. -ni-i-)
DIH├ôNIE s. v. animozitate, ceart─â, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discu╚Ťie, disensiune, disput─â, divergen╚Ť─â, du╚Öm─ânie, g├ólceav─â, ├«nvr─âjbire, litigiu, ne├«n╚Ťelegere, ostilitate, pornire, ur─â, vrajb─â, vr─âjm─â╚Öie, z├ózanie.
dih├│nie (dih├│nii), s. f. ÔÇô Ne├«n╚Ťelegere, ceart─â. Ngr. ╬┤╬╣¤ç¤î╬Ż╬╣╬▒ (Tiktin; G├íldi 172; Roesler 566).
DIH├ôNIE ~i f. pop. Ne├«n╚Ťelegere violent─â ├«ntre persoane; dezbinare; discordie. [Art. dihonia; G.-D. dihoniei; Sil. -ni-e] /<ngr. dih├│nia
dihonie f. ne├«n╚Ťelegere, vrajb─â: ca s─â se m├óntue toat─â dihonia Cr. [Gr. mod.].
dih├│nie f. (ngr. dih├│nia, vgr. dih├│noia. V. metanie, pronie). Rar az─ş. Discordie.
dihonie s. v. ANIMOZITATE. CEART─é. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCU╚ÜIE. DISENSIUNE. DISPUT─é. DIVERGEN╚Ü─é. DU╚śM─éNIE. G├ÄLCEAV─é. ├ÄNVR─éJBIRE. LITIGIU. NE├ÄN╚ÜELEGERE. OSTILITATE. PORNIRE. UR─é. VRAJB─é. VR─éJM─é╚śIE. Z├ÄZANIE.
dih├│nie, dihonii, s.f. ÔÇô Ne├«n╚Ťelegere, vrajb─â. ÔÇô Din ngr. dih├│nia (Tiktin, Galdi, cf. DER; DEX, MDA) < vgr. dih├│noia (Scriban).

Dihonie dex online | sinonim

Dihonie definitie

Intrare: dihonie
dihonie substantiv feminin
  • silabisire: -ni-e