digitală definitie

20 definiții pentru digitală

digitál, ~ă [At: KRETZULESCU, A. 77/24 / V: (îvr) deget~ / Pl: ~i, ~e / E: fr digital] 1 a Care aparține degetelor. 2 a Care se referă la degete. 3 a Produs de degete. 4 a Al degetelor. 5 a (Îs) Amprentă (sau, rar, urmă) ~ă Semn concret lăsat pe un obiect de liniile de pe suprafața interioară a vârfului sau a primei falange a degetelor de la mână. 6 a (Rar; îs) Calcul ~ Socoteală pe degete. 7 a (Îvr; îs) Mușchi ~ Fasciculul muscular cu inserție pe degete. 8-9 a (Cib) Care este sau poate fi reprezentat prin cifre ori prin numere. 10 a (Elt; d. aparate, dispozitive, instrumente, sisteme) Care generează, măsoară, prelucrează sau stochează semnale digitale (8). 11 a (Îs) Mașină ~ă Mașină aritmetică care lucrează automat. 12 sf (Bot) Degetar (Digitalis ambigua). 13 sf (Bot) Degețel-roșu (Digitalis purpurea). 14 sf Substanță extrasă din frunzele uscate ale plantei degețelul-roșu, utilizată ca tonic cardiovascular.
DIGITÁL, -Ă, digitali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține degetelor, care se referă la degete. ◊ Amprentă digitală v. amprentă. 2. Adj. (Cib.) Care este sau poate fi reprezentat prin cifre ori prin numere. 3. Adj. (Electron.; despre aparate, dispozitive, instrumente, sisteme) Care generează, măsoară, prelucrează sau stochează semnale digitale (2). 4. S. f. (Bot.) Degețel-roșu. 5. S. f. Substanță extrasă din frunzele de degețel-roșu, folosită ca tonic al aparatului circulator. – Din fr. digital.
DIGITÁL, -Ă, digitali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține degetelor, care se referă la degete. Amprentă digitală = urmă lăsată pe un obiect de liniile de pe suprafața interioară a vârfului degetelor de la mână. 2. Adj. (Cib.) Care este sau poate fi reprezentat prin cifre ori prin numere. 3. Adj. (Electron.; despre aparate, dispozitive, instrumente, sisteme) Care generează, măsoară, prelucrează sau stochează semnale digitale (2). 4. S. f. (Bot.) Degețel-roșu. 5. S. f. Substanță extrasă din frunzele de degețel-roșu, folosită ca tonic al aparatului circulator. – Din fr. digital.
DIGITÁL, -Ă, digitali, -e, adj. Care aparține degetelor, al degetelor. Nervi digitali. ▭ Amprentă digitală (mai ales la pl.) = urmă lăsată de liniile de pe suprafața interioară a vîrfului degetelor de la mînă și care, diferind de la om la om, servește la identificare.
DIGITÁLĂ, digitale, s. f. Plantă erbacee veninoasă din care se extrage digitalina (Digitalis purpurea ambigua); degețel-roșu.
digitál adj. m., pl. digitáli; f. digitálă, pl. digitále
!digitálă s. f., g.-d. art. digitálei; pl. digitále
digitál adj. m., pl. digitáli; f. sg. digitálă, pl. digitále
DIGITÁLĂ s. 1. v. degețel roșu. 2. v. digitalină.
DIGITÁL, -Ă Al degetelor, produs de deget. ◊ Amprentă digitală = (de obicei la pl.) urmă pe care o lasă degetele pe un obiect de care s-au atins. [Cf. fr. digital, lat. digitalis].
DIGITÁLĂ s.f. Plantă veninoasă din care se extrage digitalina; (pop.) degețel. ♦ Digitalină. [< fr. digitale].
DIGITÁL1, -Ă I. adj. 1. referitor la degete. 2. care are forma unui deget. 3. produs de deget. ♦ amprentă ~ă = urmă lăsată de degete. II. s. f. 1. plantă veninoasă din care se extrage digitalina; degețel. 2. digitalină. (< fr. digital, lat. digitalis)
DIGITÁL2, -Ă adj. (electron.; despre semnale) prin cifre sau numere; (despre aparate, dispozitive, sisteme) care măsoară, prelucrează, stochează asemenea semnale. (< engl. digital)
DIGITÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de degete; propriu degetelor. Nervi ~i. Amprente ~e. /<fr. digital
DIGITÁLĂ ~e f. Plantă erbacee veninoasă, cu flori roșii-purpurii, din ale cărei frunze se extrage digitalina. /<fr. digital
digitală f. plantă veninoasă (numită vulgar degetar și țâța oii) ale cării flori seamănă cu un deget de mânușă: e întrebuințată în medicină spre a zăbovi bătăile inimei.
* digitál, -ă adj. (lat. digitalis. V. degetar). Anat. De la degete, al degetelor: mușchĭ digital.
* digitálă f., pl. e (lat. digitalis, ca degetu). Bot. Degetar, țîța oiĭ, o plantă erbacee scrofularĭacee veninoasă ale căreĭ florĭ seamănă a deget de mănușă (digitális ambigua saŭ grandiflóra). Face florĭ marĭ galbene. O varietate a eĭ, foarte veninoasă, e digitális purpúrea, cu florĭ purpuriĭ și rareorĭ albe, cultivată ca plantă de ornament. Din frunzele eĭ se scoate digitalina.
DIGITA s. (BOT.; Digitalis purpurea) degetariță, degețel roșu, (reg.) năpăstrocel, deget-roșu.
digitál adj. (cib.) ♦ 1. Binar, care nu admite decât două stări ◊ „Se pune problema unei schimbări radicale a tehnicii de conservare a peliculei cinematografice – fie prin transformarea imaginilor în semnale video înregistrate pe bandă magnetică, fie prin descompunerea lor în semnale digitale care pot fi recompuse cu ajutorul unui fascicul laser.” Sc. 10 I 78 p. 4; v. și Internet. ♦ 2. Mai ales în sint. afișaj digital Prin opoziție cu analogic, se spune despre sistemele sau aparatele care afișează datele în mod discontinuu, cu ajutorul unor caractere (în general cifre) mobile ◊ „Ceasul este de tip digital, ca de altfel și calendarul, care indică nu numai ziua, dar și luna și anul. În partea dreaptă a instrumentului se află un minicalculator cu patru operațiuni.” R.l. 11 VIII 77 p. 6. ◊ „Ceasurile de mână de tip nou cu afișaj digital – o inovație considerată revoluționară în tehnica construcției ceasornicăriei, mecanismele clasice fiind înlocuite prin circuite electronice, minutarele prin cifrele care indică orele, minutele și secundele.” Sc. 2 II 78 p. 5; v. și alcoolemie, capacimetru (din engl., fr. digital; în engl. apărut în 1938, dar răspândit din 1945; DHLF 1960, PR 1968; CD, DT, TDE; DEX-S)

digitală dex

Intrare: digital
digital adjectiv
Intrare: digitală
digitală substantiv feminin
Intrare: digitală
digitală