Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru digita╚Ťie

digita╚Ťie sf [At: IORDAN L. R. A. 26 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr digitation] 1 Tehnica repartiz─ârii degetelor pe clapele ori pe coardele instrumentelor muzicale sau pe clapele ma╚Öinii de scris etc. pentru a ob╚Ťine un randament maxim. 2 (Glg) Form─â ramificat─â de dispozi╚Ťie a cutelor, ale c─âror axe se scufund─â ├«ntr-o direc╚Ťie.
DIGIT├ü╚ÜIE s. f. Tehnica repartiz─ârii degetelor pe clapele sau pe coardele instrumentelor muzicale, pe clapele ma╚Öinii de scris etc. ÔÇô Din fr. digitation.
DIGIT├ü╚ÜIE s. f. Tehnica repartiz─ârii degetelor pe clapele sau pe coardele instrumentelor muzicale ori pe clapele ma╚Öinii de scris etc., pentru a ob╚Ťine un randament maxim. ÔÇô Din fr. digitation.
DIGITÁȚIE s. f. Tehnica așezării degetelor pe clapele sau coardele instrumentelor muzicale sau pe clapele mașinii de scris.
digit├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. digit├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. digit├í╚Ťii, art. digit├í╚Ťiei
digit├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. digit├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. digit├í╚Ťii, art. digit├í╚Ťiei
DIGIT├ü╚ÜIE s.f. Tehnica a╚Öez─ârii degetelor pe clapele ori pe coardele unui instrument muzical sau pe clapele ma╚Öinii de scris. [Gen. -iei, var. digita╚Ťiune s.f. / cf. fr. digitation].
DIGITÁȚIE s. f. tehnica așezării degetelor pe clapele ori pe coardele unui instrument muzical sau pe clapele mașinii de scris. (< fr. digitation)
DIGIT├ü╚ÜIE f. Tehnica a╚Öez─ârii degetelor pe clapele (coardele) unui instrument muzical ori pe clapele ma╚Öinii de scris pentru a ob╚Ťine un randament maxim. [Art. digita╚Ťia; G.-D. digita╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. digitation
digita╚Ťie (< it. digitazione ╚Öi diteggiatura, de la lat. digitus ÔÇ×degetÔÇŁ), repartizarea rolului fiec─ârui deget ├«n desf─â╚Öurarea execu╚Ťiei instrumentale, ├«n vederea ob╚Ťinerii sunetelor ╚Öi a realiz─ârii fraz─ârii* corecte. La instr. de suflat din alam─â prev─âzute cu clape*, d. este relativ simpl─â, deoarece instrumentistul ob╚Ťine sunetele nu numai prin manevrarea, cu m├óna dreapt─â, a celor 3 (uneori 4) clape ale ventilelor*, ci ╚Öi prin intensitatea suflului, ceea ce face posibil─â apari╚Ťia sunetelor armonice* naturale. Dimpotriv─â, la instr. de suflat din lemn, d. este complicat─â, instrumentistul trebuind s─â m├ónuiasc─â cu degetele ambelor m├óini nu numai orificiile ╚Öi clapele instr. care produc sunetele sc─ârii de baz─â ci ╚Öi clapele corespunz─âtoare sunetelor cromatice*. Unul ╚Öi acela╚Öi sunet poate fi ob╚Ťinut adesea prin mai multe grifuri (< germ. Griff ÔÇ×apucareÔÇŁ), degetele fiind solicitate ├«n diferite feluri. La instr. cu claviatur─â*, d. a evoluat de la ├«ntrebuin╚Ťarea ├«n epoca barocului* a numai trei degete, la aceea a ├«ntregii m├óini (Carl Philip Emmanuel Bach statornicea introducerea ╚Öi a degetului mare ╚Öi a celui mic de la ambele m├óini). O dat─â cu dezvoltarea virtuozit─â╚Ťii romantice, d. a dep─â╚Öit canoanele tradi╚Ťionale, fiind supus─â, prin varietatea ei, necesit─â╚Ťii red─ârii unor structuri melodice [legato*-ul la pian de ex. ob╚Ťin├óndu-se ╚Öi prin intermediul pedalei (1)], acordice sau ritmice tot mai complicate precum ╚Öi a inten╚Ťiilor stilistice ale interpretului. La instr. cu coarde ╚Öi cu arcu╚Ö, d. este ├«n func╚Ťie de pozi╚Ťia (2) utilizat─â iar ÔÇ×c─âlcareaÔÇŁ coardei evit─â de regul─â sonoritatea coardei* libere (notat─â cu 0); degetele, ├«ncep├ónd cu ar─ât─âtorul, sunt notate cu cifre de la 1 la 4; la vcl. se utilizeaz─â ├«n pozi╚Ťiile ├«nalte ╚Öi degetul mare (v. Daumen). D. poate servi sau st├ónjeni o tehnic─â instr., dar mai ales influen╚Ťa stilul* interpretativ. Astfel, la instr. cu coarde, d. ├«nseamn─â: alegerea coardei, determin├ónd diferen╚Ťe timbrale*: stabilirea unui nivel expresiv unitar sau haotic (fiecare deget av├ónd o anumit─â for╚Ť─â de vibrare); articularea* sobr─â sau dulceag─â (dac─â se abuzeaz─â de alunec─âri excesive) a discursului muzical. Ex. partea I-a din Sonata ├«n la minor pt. vl. ╚Öi pian de C├ęsar Franck. ├Än primul ex. (d. Adolf Busch) alunecarea degetelor 2 ╚Öi 3 dizolv─â tensiunea frazei*. Al doilea ex. (d. Enescu) aduce prin extensie o arcuire adecvat─â atmosferei elevate, proprie inspira╚Ťiei lui C├ęsar Franck. Echiv. fr. doigt├ę; germ. Fingersatz ╚Öi Applikatur (├«nvechit); it. applicatura; engl. fingering.

Digita╚Ťie dex online | sinonim

Digita╚Ťie definitie

Intrare: digita╚Ťie
digita╚Ťie