Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru difuza

dif├║z, ~─â a [At: MARIN, PR. I, 17/15 / S ╚Öi: difus / Pl: ~i, ~e, (├«nv) ~u╚Öi am / E: fr diffus, lat diffusus] 1 (D. lumin─â) Care este r─âsp├óndit ├«n toate p─âr╚Ťile sau ├«n diverse p─âr╚Ťi Si: ├«mpr─â╚Ötiat, risipit2. 2 Care este neclar, confuz, complicat, lipsit de organizare.
difuz├í [At: MACAROVICI, CH. 238 / Pzi: ~z├ęz / E: fr diffuser] 1 vt (C.i. unde sonore, unde de lumin─â, de c─âldur─â etc.) A propaga ├«n toate p─âr╚Ťile sau ├«n diverse p─âr╚Ťi Si: a ├«mpr─â╚Ötia, a r─âsp├óndi. 2 vt (C. i. idei, ╚Ötiri etc.) A r─âsp├óndi (prin viu grai, prin pres─â, prin radio etc.) 3 vt (C.i. publica╚Ťii) A pune ├«n v├ónzare Si: a distribui. 4 vi (D. molecule, particule, substan╚Ťe etc.) A p─âtrunde ├«n masa altui corp cu care se afl─â ├«n contact.
DIF├ÜZ, -─é, difuzi, -e, adj. R─âsp├óndit ├«n toate p─âr╚Ťile; ├«mpr─â╚Ötiat, risipit. ÔÖŽ Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. ÔÇô Din fr. diffus, lat. diffusus.
DIFUZ├ü, difuzez, vb. I. 1. Tranz. A r─âsp├óndi, a propaga o ╚Ötire, o idee etc. (prin viu grai, prin pres─â, prin radio etc.). ÔÖŽ A distribui, a pune ├«n v├ónzare o carte, o publica╚Ťie etc. 2. Tranz. A propaga, a r─âsp├óndi, a ├«mpr─â╚Ötia ├«n toate direc╚Ťiile sunete, lumin─â, c─âldur─â etc. ÔŚŐ Refl. Razele luminoase se difuzeaz─â c├ónd trec printr-un corp translucid. 3. Intranz. (Despre moleculele unui corp) A p─âtrunde ├«n masa altui corp cu care se afl─â ├«n contact. ÔÇô Din fr. diffuser.
DIF├ÜZ, -─é, difuzi, -e, adj. R─âsp├óndit ├«n toate p─âr╚Ťile sau ├«n diverse p─âr╚Ťi; ├«mpr─â╚Ötiat, risipit. ÔÖŽ Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. ÔÇô Din fr. diffus, lat. diffusus.
DIFUZ├ü, difuzez, vb. I. 1. Tranz. A r─âsp├óndi, a propaga o ╚Ötire, o idee etc. (prin viu grai, prin pres─â, prin radio etc.). ÔÖŽ A distribui, a pune ├«n v├ónzare o carte, o publica╚Ťie etc. 2. Tranz. A propaga, a r─âsp├óndi, a ├«mpr─â╚Ötia ├«n toate direc╚Ťiile sunete, lumin─â, c─âldur─â etc. ÔŚŐ Refl. Razele luminoase se difuzeaz─â c├ónd trec printr-un corp translucid. 3. Intranz. (Despre moleculele unui corp) A p─âtrunde ├«n masa altui corp cu care se afl─â ├«n contact. ÔÇô Din fr. diffuser.
DIF├ÜZ, -─é, difuzi, -e, adj. R─âsp├«ndit ├«n toate p─âr╚Ťile, ├«mpr─â╚Ötiat, risipit. O lumin─â difuz─â ca de amurg str─âbate prin perdelele albastre. CAMIL PETRESCU, T. III 253. [├Än] cer plutea difuz─â o pulbere opal. MACEDONSKI, O. I 414. ÔŚŐ Fig. La sf├«r╚Öitul doinei lui Co╚Öbuc ├«ns─â durerea e difuz─â, vag─â. GHEREA, ST. CR. III 393.
DIFUZ├ü, difuzez, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la idei, la ╚Ötiri) A r─âsp├«ndi, a ├«mpr─â╚Ötia, a propaga; (cu privire la piese muzicale, la piese de teatru etc.) a transmite prin radio. Presa de partid difuzeaz─â ├«n cele mai largi mase m─âre╚Ťele idei ale ├«nv─â╚Ť─âturii marxist-leniniste. Postul de radio a difuzat asear─â un concert Beethoven. ÔÖŽ (Cu privire la publica╚Ťii) A distribui, a pune ├«n v├«nzare. (Refl. pas.) La noi apar ╚Öi se difuzeaz─â ├«n zeci de mii de exemplare operele scriitorilor progresi╚Öti din lumea ├«ntreag─â. 2. Tranz. (Cu privire la sunete, lumin─â, c─âldur─â) A propaga, a r─âsp├«ndi, a ├«mpr─â╚Ötia ├«n toate p─âr╚Ťile. Corpurile mate difuzeaz─â lumina. ÔŚŐ Refl. Razele luminoase se difuzeaz─â c├«nd trec printr-un corp translucid. 3. Intranz. (Despre moleculele unei substan╚Ťe) A se r─âsp├«ndi, a se amesteca (├«n masa altei substan╚Ťe cu care vine ├«n contact). ├Än procesul de fabricare a zah─ârului din sfecl─â, acesta difuzeaz─â ├«n masa lichidului din difuzor.
dif├║z adj. m., pl. dif├║zi; f. dif├║z─â, pl. dif├║ze
difuzá (a ~) vb., ind. prez. 3 difuzeáză
dif├║z adj. m., pl. dif├║zi; f. sg. dif├║z─â, pl. dif├║ze
difuz├í vb., ind. prez. 1 sg. difuz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. difuze├íz─â
DIF├ÜZ adj. 1. v. ├«mpr─â╚Ötiat. 2. v. confuz. 3. confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslu╚Öit, nel─âmurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senza╚Ťie ~.) 4. confuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, ├«nc├ólcit, ├«ncurcat, neclar, nedefinit, nedeslu╚Öit, ne├«n╚Ťeles, nel─âmurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) ├«ntunecat, nebulos, neguros. (O situa╚Ťie ~.) 5. palid, potolit, slab, stins. (O lumin─â ~.)
DIFUZÁ vb. 1. v. răspândi. 2. a populariza, a propaga, a propovădui, a răspândi, (astăzi rar) a vulgariza, (fig.) a semăna. (A ~ o teorie.) 3. a (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) revărsa. (Lumina se ~ în toate ungherele.)
Difuz Ôëá limpede
DIF├ÜZ, -─é adj. R─âsp├óndit ├«n mai multe p─âr╚Ťi, ├«mpr─â╚Ötiat. [Cf. fr. diffus, it. diffuso, lat. diffusus].
DIFUZ├ü vb. I. 1. tr. A r─âsp├óndi, a ├«mpr─â╚Ötia, a propaga ├«n diferite direc╚Ťii mai ales unde de lumin─â, de c─âldur─â etc.; (spec.) a emite unde sonore prin radio; a transmite o emisiune radiofonic─â. 2. tr. A vinde, a pune ├«n v├ónzare (o publica╚Ťie). 3. intr. (Cu privire la molecule, particule) A se r─âsp├óndi, a se amesteca (├«n masa altui corp). [< fr. diffuser].
DIF├ÜZ, -─é adj. r─âsp├óndit ├«n mai multe p─âr╚Ťi, ├«mpr─â╚Ötiat. ÔŚŐ lipsit de un contur clar, de o organizare riguroas─â. 2. (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o concentra╚Ťie redus─â de energie ├«n regiunea central─â a spectrului. (< fr. diffus, lat. diffusus)
DIFUZ├ü vb. I. tr. 1. a r─âsp├óndi, a propaga ├«n diferite direc╚Ťii, mai ales unde de lumin─â, de c─âldur─â etc.; (spec.) a emite unde sonore prin radio; a transmite o emisiune radiofonic─â. 2. a pune ├«n v├ónzare (o publica╚Ťie). II. intr. (cu privire la molecule, particule) a se r─âsp├óndi, a se amesteca (├«n masa altui corp). (< fr. diffuser)
DIF├ÜZ ~─â (~i, ~e) 1) Care este r─âsp├óndit ├«n toate direc╚Ťiile; ├«mpr─â╚Ötiat; risipit. Lumin─â ~─â. Durere ~─â. 2) fig. (despre persoane ╚Öi manifest─ârile lor) Care are g├óndirea incoerent─â. Scriitor ~. /<fr. diffus, lat. diffusus
A DIFUZ├ü ~├ęz tranz. 1) A face s─â se difuzeze; a propaga; a r─âsp├óndi; a transmite. 2) (idei, ╚Ötiri) A aduce la cuno╚Ötin╚Ťa publicului larg; a transmite; a comunica; a emite; a anun╚Ťa. 3) (c─âr╚Ťi, publica╚Ťii etc.) A pune ├«n v├ónzare; a vinde. /<fr. diffuser
A SE DIFUZ├ü se ~e├íz─â intranz. 1) (despre lumin─â, c─âldur─â, sunete etc.) A deveni difuz; a cuprinde spa╚Ťii tot mai mari; a se ├«mpr─â╚Ötia ├«n toate p─âr╚Ťile; a se r─âsp├óndi; a se propaga; a se degaja. 2) (despre moleculele unui corp) A p─âtrunde ├«n masa altui corp. /<fr. diffuser
difuz a. 1. r─âsp├óndit ├«n toate p─âr╚Ťile: lumin─â difuz─â; 2. prolix, vorb─âre╚Ť: scriitor difuz.
* dif├║z, -─â adj. (lat. diff├║sus, d. diff├║ndere, a ├«mpr─â╚Ötia. V. confuz). R─âsp├«ndit ├«n toate p─âr╚Ťile, indirect: lumin─â difuz─â (la umbr─â). Fig. Vorb─âre╚Ť, prolix: stil difuz. Adv. ├Än mod difuz.
DIFUZ adj. 1. ├«mpr─â╚Ötiat, risipit. (Elemente ~.) 2. confuz, nedeslu╚Öit, vag, (├«nv.) ├«ng─âim─âtor, neauzit. (Glasuri ~.) 3. confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslu╚Öit, nel─âmurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senza╚Ťie ~.) 4. confuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, inc├«lcit, ├«ncurcat, neclar, nedefinit, nedeslu╚Öit, ne├«n╚Ťeles, nel─âmurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) ├«ntunecat, nebulos, neguros. (O situa╚Ťie ~.) 5. palid, potolit, slab, stins. (O lumin─â ~.)
DIFUZA vb. 1. a (se) duce, a (se) ├«mpr─â╚Ötia, a (se) ├«ntinde, a (se) l─â╚Ťi, a (se) propaga, a (se) r─âsp├«ndi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (├«nv.) a (se) povesti, a (se) vesti. (╚śtirea s-a ~ peste tot.) 2. a populariza, a propaga, a propov─âdui, a r─âsp├«ndi, (ast─âzi rar) a vulgariza, (fig.) a sem─âna. (A ~ o teorie.) 3. a (se) ├«mpr─â╚Ötia, a (se) r─âsp├«ndi, a (se) rev─ârsa. (Lumina se ~ ├«n toate ungherele.)

Difuza dex online | sinonim

Difuza definitie

Intrare: difuz
difuz adjectiv
Intrare: difuza
difuza verb grupa I conjugarea a II-a