Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru dierez─â

dier├ęz─â sf [At: COSTINESCU / V: (├«vr) diar~ / P: di-e~ / Pl: ~ze / E: fr di├ęr├Ęse] 1 (Lin) Disociere ├«n pronun╚Ťare a unui diftong ├«n elementele lui componente. 2 (Med) Separare chirurgical─â a ╚Ťesuturilor.
DIER├ëZ─é, diereze, s. f. Disocierea ├«n pronun╚Ťare a unui diftong ├«n elementele lui componente. [Pr.: di-e-] ÔÇô Din fr. di├ęr├Ęse, lat. diaeresis.
DIER├ëZ─é, diereze, s. f. Disocierea ├«n pronun╚Ťare a unui diftong ├«n elementele lui componente. [Pr.: di-e-] ÔÇô Din fr. di├ęr├Ęse, lat. diaeresis.
DIER├ëZ─é, diereze, s. f. Disocierea unui diftong ├«n elementele componente, astfel ├«nc├«t fiecare element al diftongului s─â-╚Öi recapete autonomia. ÔÇô Pronun╚Ťat: di-e-.
dier├ęz─â (di-e-) s. f., g.-d. art. dier├ęzei; pl. dier├ęze
dier├ęz─â s. f. (sil. di-e-), g.-d. art. dier├ęzei; pl. dier├ęze
DIER├ëZ─é s.f. 1. ├Ämp─âr╚Ťirea unui diftong ├«n cele dou─â elemente vocalice componente. 2. Separare chirurgical─â a ╚Ťesuturilor. [Pron. di-e-. / < fr. di├ęr├Ęse, cf. gr. diairesis ÔÇô separa╚Ťie].
DIER├ëZ─é s. f. 1. disociere a unui diftong ├«n elementele sale componente. 2. (├«n prozodia antic─â) desp─âr╚Ťire a dou─â picioare metrice ├«ntr-un vers. 3. separare chirurgical─â a ╚Ťesuturilor. 4. (biol.) diviziune ╚Öi multiplicare celular─â. (< fr. di├ęr├Ęse, gr. diairesis)
DIER├ëZ─é ~e f. lingv. Disociere a unui diftong ├«n elementele sale componente ├«n timpul pronun╚Ťiei. [Sil. di-e-] /<fr. dier├ęse
diereză f. Gram. diviziunea unui diftong în două silabe.
* dier├ęz─â f., pl. e (vgr. diairesis. V. erezie, sinerez─â). Gram. Trem─â, desp─âr╚Ťirea a do┼ş─â vocale consecutive ├«n do┼ş─â silabe, de ex.: hain─â (hain) fa╚Ť─â de ha─şn─â. Chir. Desp─âr╚Ťirea unor p─âr╚Ť─ş a c─âror continuitate ar fi v─ât─âm─âtoare. V. craz─â, sinerez─â.
dierez─â (< gr. ╬┤╬╣╬▒╬»¤ü╬Á¤â╬╣¤é, ÔÇ×diviziune, separare, ├«mp─âr╚ŤireÔÇŁ). ├Än prozodia antic─â, suspensie desp─âr╚Ťind dou─â picioare (1) metrice. (C├ónd survine ├«n mijlocul unui picior, suspensia se nume╚Öte cezur─â*). D. apare ├«n cazurile ├«n care sf├ór╚Öitul piciorului coincide cu sf├ór╚Öitul cuv├óntului.
DIER├ëZ─é s. f. (< fr. di├ęr├Ęse, cf. lat. diaeresis, gr. diairesis ÔÇ×separareÔÇŁ, ÔÇ×desp─âr╚ŤireÔÇŁ, ÔÇ×deosebireÔÇŁ): transformare a unui diftong ├«n hiat, a unei semivocale dintr-un diftong ├«ntr-o vocal─â plenison─â care se pronun╚Ť─â separat de celelalte. Astfel: diftongul latinesc au din etimonul aurum (pronun╚Ťat au-rum ÔÇ×aurÔÇŁ) s-a transformat prin d. ├«ntr-un grup de dou─â vocale, pronun╚Ťate separat, ├«n cuv├óntul rom├ónesc aur (a-ur). D. este opusul sinerezei (v. siner├ęz─â).
dierez─â (gr. diairesis ÔÇ×separareÔÇŁ), desp─âr╚Ťirea a dou─â vocale pronun╚Ťate ├«n diftong: deo-potriv─â ÔÇô de-o-potriv─â ÔÇô fenomen care implic─â o inten╚Ťie expresiv─â (insisten╚Ť─â fonologic─â) sau este cerut de o necesitate metric─â (I): ÔÇ×De-atunci negura etern─â se desface ├«n f├ó╚Öii De atunci r─âsare lumea, lun─â, soare ╚Öi stihii.ÔÇŁ (Eminescu) ÔÇó D. este, de obicei, desfiin╚Ťarea unui diftong ╚Öi reconstituirea unui hiat originar.
dierez─â oratoric─â (gr. diairesis ÔÇ×diviziunea unui lucru ├«n p─âr╚Ťile lui componenteÔÇŁ), figur─â prin care se face enumerarea distributiv─â a faptelor (I): ÔÇ×hic Dolopum manus, hic saevus tendebat Achilles, classibus hic locus, hic acies certare solebantÔÇŁ [aici se aflau cetele Dolopilor, aici ├«╚Öi ├«ntindea cortul m├óniosul Achile, aici era locul pentru cor─âbii, aici obi╚Önuiau s─â se confrunte trupele du╚Ömane] (Eneida, Ôćĺ L-, ┬ž 765). Sin. merismos, designatio, distributio.

Dierez─â dex online | sinonim

Dierez─â definitie

Intrare: dierez─â
dierez─â substantiv feminin
  • silabisire: di-e-