5 definiții pentru diecel
diecél sm [At: DEX / P: di-e~ / Pl: ~céi / E: diac + -el] (Șhp) 1-2 Diac (11) (tânăr).
DIECÉL, diecei,
s. m. (
Reg.) Diminutiv al lui diac. [
Pr.: di-e-] –
Diac +
suf. -el.
DIECÉL, diecei,
s. m. (
Reg.) Diminutiv al lui diac. [
Pr.: di-e-] –
Diac +
suf. -el.
DIECÉL, diecei,
s. m. (
Transilv. și
Ban.) Diminutiv al lui
diac. Cînd... isprăvea, Hoțu de diecel pornea; Ea venea la fereastră, Umbra îi intra în casă; De frumos ce era, Toată casa lumina. BIBICESCU, P. P. 342. Binele meu din fetie Nu-i diac să-l poată scrie, Chiar de-ar fi ceriul hîrtie Și luna un călămăr, Sfîntul soare-un diecel, Să tot scrie mărunțel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 176. – Pronunțat: di-e-.
diecél (
reg.) (di-e-)
s. m.,
pl. diecéi,
art. diecéii
diecel definitie
diecel dex