Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru dictatur─â

dictatúră2 sf [At: BARIȚIU, P. A. I, 606 / Pl: ~ri / E: dicta + -tură] (Îvr) 1 Arhivă. 2 Registratură.
dictat├║r─â1 sf [At: BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 382 / V: (├«vr) dict─ât~ / Pl: ~ri / E: lat dictatura, fr dictature] 1 Form─â de guvernare ├«n care o persoan─â (sau o colectivitate restr├óns─â) de╚Ťine autoritatea suprem─â, nelimitat─â prin legi, bazat─â adesea pe violen╚Ť─â. 2 (Fig) Domina╚Ťie absolut─â Si: st─âp├ónire, suprema╚Ťie. 3 Conducere de stat a societ─â╚Ťii realizat─â de clasa dominant─â cu scopul dezvolt─ârii puterii sale economice. 4 (Iuz; ├«s) ~ra proletariatului (sau proletar─â) Puterea politic─â a clasei muncitoare instaurat─â prin revolu╚Ťie socialist─â, pe care o exercit─â ├«n alian╚Ť─â cu ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi cu ceilal╚Ťi oameni ai muncii, care urm─âre╚Öte desfiin╚Ťarea rela╚Ťiilor capitaliste ╚Öi edificarea societ─â╚Ťii socialiste. 5 (├Än Roma antic─â) Demnitatea de dictator (1) Si: (├«nv) dictatorie (1), (├«vr) dictatorat (1). 6 Timpul c├ót se exercit─â aceast─â demnitate Si: (├«nv) dictatorie (2), (├«vr) dictatorat (2). 7 Stat condus de un dictator (2). 8 (├Äs) ~ militar─â (Conducere a unui stat de c─âtre un militar. 9 (├Äas) ╚Üar─â condus─â de un militar care acapareaz─â ├«ntreaga putere.
DICTAT├ÜR─é, dictaturi, s. f. 1. (├Än Roma antic─â) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitat─â de un dictator. 2. Regim politic ├«n care ├«ntreaga putere este de╚Ťinut─â de o persoan─â sau un grup de persoane, ├«ntr-o manier─â autoritar─â, arbitrar─â, recurg├ónd la for╚Ť─â ╚Öi coerci╚Ťie. ÔÇô Din fr. dictature, lat. dictatura.
DICTAT├ÜR─é, dictaturi, s. f. 1. (├Än Roma antic─â) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitat─â de un dictator. 2. Institu╚Ťie politic─â, putere de stat ├«n care o persoan─â (sau un grup de persoane) este ├«nvestit─â cu autoritate nelimitat─â prin legi ╚Öi adesea bazat─â pe violen╚Ť─â. ÔÖŽ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxist─â care preconiza exercitarea puterii de stat de c─âtre proletariat ├«n perioada cuprins─â ├«ntre revolu╚Ťia socialist─â ╚Öi instaurarea societ─â╚Ťii socialiste. ÔÇô Din fr. dictature, lat. dictatura.
DICTAT├ÜR─é, dictaturi, s. f. 1. Putere de stat a unei clase dominante, nelimitat─â de nici o lege, bazat─â nemijlocit pe violen╚Ť─â. Toate statele de clas─â care au existat p├«n─â acum [adic─â p├«n─â la instaurarea dictaturii proletariatului] au fost dictatura minorit─â╚Ťii exploatatoare asupra majorit─â╚Ťii exploatate. STALIN, PROBL. LEN. 29. 2. (├Än expr.) Dictatura proletariatului = putere de stat a proletariatului instaurat─â dup─â victoria revolu╚Ťiei proletare ╚Öi ├«ntemeiat─â pe alian╚Ťa de clas─â dintre clasa muncitoare ╚Öi ╚Ť─âr─ânimea muncitoare (rolul conduc─âtor de╚Ťin├«ndu-l clasa muncitoare ├«n frunte cu partidul marxist-leninist) fiind principala arm─â ├«n m├«na clasei muncitoare pentru zdrobirea capitali╚Ötilor ╚Öi a mo╚Öierilor ├«nl─âtura╚Ťi de la putere, pentru ap─ârarea cuceririlor revolu╚Ťionare ├«mpotriva atacurilor din afar─â ╚Öi pentru construirea socialismului ╚Öi a comunismului; ea reprezint─â dictatura imensei majorit─â╚Ťi asupra minorit─â╚Ťii, constituind cea mai larg─â democra╚Ťie. Toate na╚Ťiunile vor ajunge la socialism, aceasta e inevitabil, dar toate vor ajunge nu chiar ├«n acela╚Öi fel, fiecare va aduce un specific ├«ntr-o form─â sau alta a democra╚Ťiei, ├«ntr-o varietate sau alta a dictaturii proletariatului, ├«ntr-un ritm sau altul al transform─ârilor socialiste ale diferitelor laturi ale vie╚Ťii sociale. LENIN, O. XXIII 60. Dictatura proletariatului ├«nseamn─â: 1) violen╚Ťa ne├«ngr─âdit─â de lege fa╚Ť─â de capitali╚Öti ╚Öi mo╚Öieri, 2) conducerea ╚Ť─âr─ânimii de c─âtre proletariat, 3) construc╚Ťia socialist─â ├«n ceea ce prive╚Öte ├«ntreaga societate. Nici una dintre aceste trei laturi ale dictaturii nu poate fi exclus─â f─âr─â riscul de a denatura no╚Ťiunea de dictatur─â a proletariatului. Numai toate aceste trei laturi, luate ├«mpreun─â, ne dau no╚Ťiunea deplin─â ╚Öi des─âv├«r╚Öit─â a dictaturii proletariatului. STALIN, O. VII 194. 3. (├Än Roma antic─â) Puterea nelimitat─â a dictatorului, timpul c├«t el exercita aceast─â putere.
dictat├║r─â s. f., g.-d. art. dictat├║rii; pl. dictat├║ri
dictat├║r─â s. f., g.-d. art. dictat├║rii; pl. dictat├║ri
DICTAT├ÜR─é s.f. 1. Demnitatea de dictator ├«n vechea Rom─â; timpul c├ót un dictator exercita puterea. 2. Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care puterea suprem─â apar╚Ťine unui dictator; guvernare exercitat─â de o clas─â dominant─â. 3. (├Än filozofia marxist─â) Dictatura proletariatului = putere de stat a clasei muncitoare ├«ntemeiat─â pe alian╚Ťa dintre clasa muncitoare ╚Öi ╚Ť─âr─ânimea muncitoare, rolul conduc─âtor de╚Ťin├óndu-l clasa muncitoare prin partidul ei marxist-leninist. [< lat. dictatura, cf. fr. dictature].
DICTAT├ÜR─é s. f. 1. (├«n Roma antic─â) demnitatea de dictator; timpul c├ót acesta exercita puterea. 2. form─â de guvernare ├«n care puterea suprem─â apar╚Ťine unui dictator. 3. conducere a socit─â╚Ťii exercitat─â de o clas─â social─â dominant─â. ÔŚŐ (fig.) putere absolut─â, f─âr─â control; purtare despotic─â, tiranic─â. (< fr. dictature, lat. dictatura)
DICTATÚRĂ ~i f. 1) Conducere a unui stat, în fruntea căreia stă un dictator. 2) Putere despotică, tiranică. 3) (în Imperiul Roman) Demnitate a unui dictator. 4) Timpul cât acesta își exercita puterea. /<fr. dictature
dictatur─â f. 1. demnitatea, autoritatea dictatorului; 2. fig. putere absolut─â.
* dictat├║r─â f., pl. ─ş. (lat. dictatura). Demnitatea (autoritatea) de dictator. Fig. Putere absolut─â.

Dictatur─â dex online | sinonim

Dictatur─â definitie

Intrare: dictatur─â
dictatur─â substantiv feminin