Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru dichiseal─â

dichiseálă sf [At: COSTINESCU / Pl: ~eli / E: dichisi + -eală] (Pfm) 1-4 Dichisire (1-4).
DICHISE├üL─é, dichiseli, s. f. (Pop. ╚Öi fam.) Dichisire. ÔÇô Dichisi + suf. -eal─â.
DICHISE├üL─é, dichiseli, s. f. (Pop. ╚Öi fam.) Dichisire. ÔÇô Dichisi + suf. -eal─â.
DICHISE├üL─é, dichiseli, s. f. Faptul de a se g─âti (cu mult─â migal─â); dichisire. Stam de fa╚Ť─â la dichiseala ei ce se prelungea p├«n─â seara. M. I. CARAGIALE, C. 78.
dichise├íl─â (pop., fam.) s. f., g.-d. art. dichis├ęlii; pl. dichis├ęli
dichise├íl─â s. f., g.-d. art. dichis├ęlii; pl. dichis├ęli
DICHISEÁLĂ s. v. gătire.
DICHISEALĂ s. aranjare, dichisire, ferchezuială, ferchezuire, gătire, spilcuială, spilcuire, (pop. și fam. depr.) scliviseală, sclivisire. (Ce-i ~ asta la el?)

Dichiseal─â dex online | sinonim

Dichiseal─â definitie

Intrare: dichiseal─â
dichiseal─â substantiv feminin