Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru dic╚Ťionar

dic╚Ťion├ír sn [At: IORGOVICI, O. 78/11 / V: (├«nv) ~n├ęr, dicsi~, dicsion├ęr, (├«vr) ~iun├ír / P: ~╚Ťi-o~ / Pl: ~e / E: fr dictionnaire, lat dictionarium] Oper─â lexicografic─â cuprinz├ónd (toate) cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale operelor unui scriitor etc., structurate ├«ntr-o anumit─â ordine (de obicei alfabetic─â) ╚Öi explicate ├«n aceea╚Öi limb─â ori traduse ├«ntr-o limb─â str─âin─â Si: glosar, lexicon, vocabular.
DIC╚ÜION├üR, dic╚Ťionare, s. n. Oper─â lexicografic─â cuprinz├ónd cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate ├«ntr-o anumit─â ordine (de obicei alfabetic─â) ╚Öi explicate ├«n aceea╚Öi limb─â sau traduse ├«ntr-o limb─â str─âin─â. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. dictionnaire, lat. dictionarium.
DIC╚ÜION├üR, dic╚Ťionare, s. n. Oper─â lexicografic─â cuprinz├ónd cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate ├«ntr-o anumit─â ordine (de obicei alfabetic─â) ╚Öi explicate ├«n aceea╚Öi limb─â sau traduse ├«ntr-o limb─â str─âin─â. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. dictionnaire, lat. dictionarium.
DIC╚ÜION├üR, dic╚Ťionare, s. n. 1. Lucrare ╚Ötiin╚Ťific─â cuprinz├«nd cuvintele unei limbi, a╚Öezate de obicei ├«n ordine alfabetic─â ╚Öi explicate ├«n aceea╚Öi limb─â sau traduse ├«ntr-o limb─â str─âin─â. Dic╚Ťionarul limbii rom├«ne literare contemporane. Dic╚Ťionar ruso-rom├«n. Ôľş Deliu era singur. Sta la birou c-o carte ╚Öi c-un dic╚Ťionar dinainte. BART, E. 348. [Antioh Cantemir] se apucase de un dic╚Ťionar rusesc ╚Öi francez. NEGRUZZI, S. II 157. 2. (Urmat de determin─âri) Culegere ├«n ordine alfabetic─â a termenilor privitori la o anumit─â ╚Ötiin╚Ť─â, art─â, ramur─â a tehnicii explica╚Ťi ├«n aceea╚Öi limb─â sau tradu╚Öi ├«ntr-o limb─â str─âin─â. Dic╚Ťionar medical. Dic╚Ťionar istoric. Dic╚Ťionar geografic. Dic╚Ťionar tehnic. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-o-.
dic╚Ťion├ír (-╚Ťi-o-) s. n., pl. dic╚Ťion├íre
dic╚Ťion├ír s. n. (sil. -╚Ťi-o-), pl. dic╚Ťion├íre
DICȚIONÁR s. lexicon, vocabular, (înv.) condică, cuvântar, vorbar. (~ de termeni tehnici.)
DIC╚ÜION├üR s.n. 1. Lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale operei unui scriitor aranjate ├«ntr-o anumit─â ordine (de obicei alfabetic─â) ╚Öi explicate ├«n aceea╚Öi limb─â sau traduse ├«n alt─â limb─â. 2. List─â alfabetic─â de termeni (cu explica╚Ťiile necesare) apar╚Ťin├ónd unei anumite ╚Ötiin╚Ťe, arte etc. [Pron. -╚Ťi-o-. / < fr. dictionnaire, cf. lat.t. dictionarium].
DIC╚ÜION├üR s. n. 1. lucrare lexicografic─â cuprinz├ónd cuvintele unei limbi sau ale unui sector al acesteia, aranjate ├«n aceea╚Öi limb─â sau ├«ntr-o limb─â str─âin─â. ÔŚŐ list─â alfabetic─â de termeni, cu explica╚Ťiile necesare, apar╚Ťin├ónd unei anumite ╚Ötiin╚Ťe, arte etc. 2. (inform.) list─â a unui fi╚Öier con╚Ťin├ónd ├«n ordine indica╚Ťii despre componentele acestuia; list─â con╚Ťin├ónd cuvinte-cheie ╚Öi interpretarea lor. (< fr. dictionnaire, lat. dictionarium)
DIC╚ÜION├üR ~e n. Lucrare lexicografic─â care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale unui domeniu de activitate, aranjate, de obicei, ├«n ordine alfabetic─â ╚Öi explicate ├«n aceea╚Öi limb─â sau traduse ├«n alt─â limb─â. [Sil. -╚Ťi-o-] /<fr. dictionnaire, lat. dictionarium
dic╚Ťionar n. culegere de vorbe dintrÔÇÖo limb─â, art─â sau ╚Ötiin╚Ť─â, dispuse ├«n ordine alfabetic─â ╚Öi explicate ├«n aceea╚Ö limb─â sau traduse ├«ntrÔÇÖalta.
* dic╚Ťion├ír n., pl. e (mlat. dictionarium, fr. dictionnaire). Vocabular, lexic, glosar, carte care cuprinde, ├«n ordine alfabetic─â, explicate or─ş traduse, toate cuvintele une─ş limb─ş or─ş to╚Ť─ş termini─ş tecnic─ş or─ş numele propri─ş ale une─ş ╚Ötiin╚Ťe: dic╚Ťionar rom├óno-latin, dic╚Ťionar botanic. Fig. Dic╚Ťionar vi┼ş, om care ╚Ötie foarte multe lucrur─ş.
DICȚIONAR s. lexicon, vocabular, (înv.) condică, cuvîntar, vorbar. (~ de termeni tehnici.)
ENCICLOPEDIE SAU DIC╚ÜIONAR RA╚ÜIONAL AL ╚śTIIN╚ÜELOR, ARTELOR ╚śI ME╚śTE╚śUGARILOR (denumit─â pe scurt ÔÇ×Enciclopedia francez─âÔÇŁ), vast─â lucrare enciclopedic─â, monument al filozofiei iluministe, ini╚Ťiat─â de D. Diderot ╚Öi J. dÔÇÖAlembert ╚Öi editat─â ├«n 35 vol. (1751-1780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi, savan╚Ťi ╚Öi speciali╚Öti ├«n toate domeniile (Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Helv├ętius, Condillac, Buffon, dÔÇÖHolbach, Marmontel, Quesnay, Turgot), E. fiind oglinda progresului ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi g├óndirii timpului. Discursul preliminar elaborat de dÔÇÖAlembert constituie un tablou sintetic al cunoa╚Öterii epocii iluministe.
DIC╚ÜION├üR s. n. (< fr. dictionnaire, cf. lat. t. dictionarium): lucrare lexicografic─â ├«n care sunt cuprinse cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate sau ale operei unui scriitor, aranjate ├«n ordine alfabetic─â ╚Öi explicate fie ├«n aceea╚Öi limb─â, fie ├«ntr-o alt─â limb─â. Primele d. rom├óne╚Öti au fost glosarele bilingve slavo-rom├óne ÔÇô manuscrise din secolul al XVI-lea. Din 1700 ne-a r─âmas ├«n manuscris un d. bilingv rom├ón-latin cu limba de baz─â rom├óneasc─â, atribuit unui anonim b─ân─â╚Ťean: Anonymus Caransebesiensis. ├Än 1789, a ap─ârut la Ia╚Öi un d. bilingv rus-rom├ón, alc─âtuit de Mihail Strelbi╚Ťki. ├Än 1818, I. Budai-Deleanu a terminat Lexiconul rom├ónesc-nem╚Ťesc, d. cu un bogat material extras din texte, cu indica╚Ťii gramaticale, stilistice ╚Öi etimologice, dar r─âmas ├«n manuscris. ├Äntre 1822-1823 a ap─ârut la Cluj, din ├«ndemnul episcopului Ioan Bob, Dic╚Ťionarul rom├ónesc, latinesc ╚Öi unguresc, ├«n dou─â volume, elaborat de un autor r─âmas necunoscut, iar ├«n 1825 Lexiconul de la Buda, d. rom├ón-latin-maghiar-german, considerat lucrare lexicografic─â rom├ón─â modern─â (alc─âtuit de Samuil Micu, Petru Maior, Vasile Colo╚Öi, Ioan Corneli, Ioan Teodorovici ╚Öi Alexandru Teodori). ÔŚŐ ~ unil├şngv (monol├şngv): d. care explic─â termenii ├«ntr-o singur─â limb─â. ÔŚŐ ~ bil├şngv: d. care explic─â termenii ├«n dou─â limbi. Dintre nenum─âratele d. bilingve ap─ârute ├«n ╚Ťara noastr─â, amintim urm─âtoarele: Nouveau dictionnaire roumain-fran├žais, Vol. I-IV, Bucarest, 1893-1895, de Fr├ęd├ęric Dam├ę; Dic╚Ťionar rom├ón-maghiar, Vol. I-II, Bucure╚Öti, 1964, sub redac╚Ťia acad. Emil Petrovici; Dic╚Ťionar ceh-rom├ón, Bucure╚Öti, 1966, sub redac╚Ťia prof. Sorin Stati; Dic╚Ťionar german-rom├ón, Bucure╚Öti, 1966, sub redac╚Ťia prof. Mihail Isb─â╚Öescu ╚Öi a Mariei Iliescu etc. ÔŚŐ ~ pluril├şngv (poligl├│t): d. care explic─â termenii ├«n mai mult de dou─â limbi, ca de exemplu Dic╚Ťionar tehnic poliglot ÔÇô rom├ón─â, rus─â, englez─â, german─â, francez─â, maghiar─â, Bucure╚Öti, 1967. ÔŚŐ ~ explicat├şv: d. general care explic─â termenii d├ónd defini╚Ťiile acestora ╚Öi clasific─ârile corespunz─âtoare, eventualele combina╚Ťii ╚Öi unele exemple absolut necesare. Sunt considerate d. explicative pentru limba rom├ón─â urm─âtoarele: Dic╚Ťionar universal al limbii rom├óne, Craiova, 1896, de Laz─âr ╚ś─âineanu; Rum├Ąnisch-deutsche W├Ârterbuch, Vol. I-III, Bukarest, 1903 (I), 1911 (II) ╚Öi 1925 (III) de Hariton Tiktin; Dic╚Ťionarul enciclopedic ilustrat ÔÇ×Cartea rom├óneasc─âÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1926-1931 de I.-A. Candrea ╚Öi Gh. Adamescu; Dic╚Ťionarul limbii rom├óne╚Öti (Etimologii, ├«n╚Ťelesuri, exemple, cita╚Ťiuni, arhaisme, neologisme, provincialisme), Ia╚Öi, 1939, de August Scriban; Dic╚Ťionarul limbii rom├óne literare contemporane, Vol. I-IV, Bucure╚Öti, 1955 (I), 1956 (II), 1957 (III ╚Öi IV), sub redac╚Ťia acad. Emil Petrovici ╚Öi a prof. Dimitrie Macrea; Dic╚Ťionarul limbii rom├óne modeme, Bucure╚Öti, 1958, sub redac╚Ťia prof. Dimitrie Macrea; Mic dic╚Ťionar al limbii rom├óne, Bucure╚Öti, 1974, de Ana Canarache ╚Öi Vasile Breban; Dic╚Ťionarul explicativ al limbii rom├óne (DEX), Bucure╚Öti, 1975, sub redac╚Ťia acad. Ion Coteanu etc. ÔŚŐ ~ etimol├│gic: d. care ia ├«n discu╚Ťie originea fiec─ârui termen ├«n parte, d├ónd indica╚Ťii cu privire la etimoane ╚Öi sensuri. Sunt cunoscute ca dic╚Ťionare etimologice ale limbii rom├óne urm─âtoarele: Dictionnaire dÔÇÖ├ętymologie daco-romane, Vol. I: ├ël├ęments latins compar├ęs avec les autres langues romanes, Vol. al II-lea: ├ël├ęments slaves, magyars, turcs, gr├ęco-modernes et albanais, Francfort, A/M ÔÇô Berlin ÔÇô Bucarest, 1870 (I) ╚Öi 1879 (II), de A. de Cihac; Etymologisches W├Ârterbuch der rum├Ąnischen Sprache. I. Lateinisches Element, mit Ber├╝cksichtigung, aller romanischen Sprachen, Heidelberg, 1905, de Sextil Pu╚Öcariu; Dic╚Ťionarul etimologic al limbii rom├óne. Elementele latine (A-PUTEA), Bucure╚Öti, 1907-1914, de I.-A. Candrea ╚Öi Ov. Densusianu; Diccionario etimologico rumano, Tenerife, 1950-1958, de Al. Cior─ânescu. Pe l├óng─â aceste lucr─âri, mai includ indica╚Ťii etimologice ╚Öi urm─âtoarele d.: cel al lui H. Tiktin (1903-1925), cel de sub redac╚Ťia prof. Dimitrie Macrea ╚Öi cel de sub redac╚Ťia acad. Ion Coteanu (1958-1975). ╚śi ├«n R. Moldova a ap─ârut un Scurt dic╚Ťionar etimologic al limbii [zise] moldovene╚Öti ├«n 1978. ÔŚŐ ~ enciclop├ędic (lexic├│n): d. care ia ├«n discu╚Ťie fie termenii unui singur domeniu de specialitate (istoria, geografia, literatura, medicina, chimia, fizica, astronomia, logica, filozofia, lingvistica etc.), fie termenii tuturor domeniilor ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii. Pentru limba rom├ón─â au fost elaborate d. enciclopedice: Enciclopedia rom├ón─â, Vol. I-III, Sibiu, 1898 (I), 1900 (II) ╚Öi 1904 (III), de C-tin Diaconovici; Dic╚Ťionarul enciclopedic ilustrat ÔÇ×Cartea rom├óneasc─âÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1926-1931, de I.-A. Candrea ╚Öi Gh. Adamescu; Marea enciclopedie agricol─â, Vol. I-V, Bucure╚Öti 1937 (I), 1938 (II), 1940 (III), 1942 (IV) ╚Öi 1943 (V), de C. Filipescu; Enciclopedia inven╚Ťiunilor tehnice, Vol. I-II, Bucure╚Öti, 1939 (I), 1942 (II), de Nicolae P. Constantinescu; Lexiconul tehnic rom├ón, Vol. I-VII, Bucure╚Öti, 1949-1955; Lexiconul tehnic rom├ón, Vol. I-XIV, Bucure╚Öti, 1957-1968, sub redac╚Ťia acad. Remus R─âdule╚Ť; Dic╚Ťionar enciclopedic rom├ón, Vol. I-IV, Bucure╚Öti, 1962 (I), 1964 (II), 1965 (III), 1966 (IV); Mic dic╚Ťionar enciclopedic, Bucure╚Öti, 1972; Mic─â enciclopedie onomastic─â, Bucure╚Öti, 1975, de Christian Ionescu. ÔŚŐ ~ acad├ęmic: d. editat de academia unei ╚Ť─âri, la care colaboreaz─â cei mai mari speciali╚Öti din diferite domenii de activitate. Pentru limba rom├ón─â exist─â mai multe d. academice. Astfel, ├«ntre 1871-1877 a ap─ârut Dic╚Ťionarul limbii rom├óne, ├«n 3 volume, al lui A. T. Laurian ╚Öi I. C. Massim, redactat la cererea Academiei Rom├óne, dar din cauza latinismului exagerat, sarcina a fost ├«ncredin╚Ťat─â lui B. P. Hasdeu care, ├«ntre 1885-1893, scoate Etymologicum Magnum Romaniae, numai trei volume (literele A-B, p├ón─â la cuv├óntul b─ârbat) conceput ca o lucrare vast─â, cu caracter etimologic, istoric, folcloric, dialectal ╚Öi onomastic. ├Äntre 1913-1949, Sextil Pu╚Öcariu public─â, tot din ├«ns─ârcinarea Academiei Rom├óne, literele A-C, D-De ╚Öi F-L (p├ón─â la cuv├óntul lojni╚Ť─â) din Dic╚Ťionarul limbii rom├óne (DA), lucrare cu caracter istoric, etimologic, explicativ ╚Öi normativ. ├Äntre 1965-1969, au ap─ârut sub redac╚Ťia acad. Iorgu Iordan, Alexandru Graur ╚Öi Ion Coteanu tomurile al VI-lea (litera M) ╚Öi al VII-lea (litera O) din Dic╚Ťionarul limbii rom├óne (DLR), Serie nou─â. Au ap─ârut, ├«n continuare, din acest dic╚Ťionar, tomurile: IX, litera R (1975); VIII, partea a 3-a, litera P (1977); XI, partea 1, litera ╚ś (1978); VIII, partea a 4-a, litera P (1980); XI, partea a 2-a, litera T (1982); XI, partea a 3-a, litera T (1983); VIII, partea a 5-a, litera P (1984); X, partea 1, litera S (1986), partea a 2-a, litera S (1987), partea a 3-a, litera S (1990), partea a 4-a, litera S (1993). Pe l├óng─â aceste tipuri de d. amintite, pentru limba rom├ón─â au fost elaborate ╚Öi dic╚Ťionare speciale, de mare importan╚Ť─â practic─â ├«n cultura rom├óneasc─â: Dic╚Ťionar invers, Bucure╚Öti, 1957; Dic╚Ťionar de neologisme, Bucure╚Öti, 1961, de Florin Marcu ╚Öi Constant Maneca; Dic╚Ťionar onomastic rom├ónesc, Bucure╚Öti, 1963, de N. A. Constantinescu; Frequency Dictionary of Rumanian Words (ÔÇ×Dic╚Ťionar de frecven╚Ť─â a cuvintelor rom├óne╚ÖtiÔÇŁ), London-Hague-Paris, 1965, de Alphonse Juilland ╚Öi Ileana P. M. H. Juilland; Dic╚Ťionarul limbii poetice a lui Eminescu, Bucure╚Öti, 1968, sub redac╚Ťia acad. Tudor Vianu; Dic╚Ťionar de sinonime, Bucure╚Öti, 1972, sub redac╚Ťia prof. Gheorghe Bulg─âr; Dic╚Ťionar al limbii rom├óne vechi, Bucure╚Öti, 1974, de G. Mih─âil─â; Dic╚Ťionar de antonime, Bucure╚Öti, 1974, de Marin Buc─â ╚Öi O. Vin╚Ťeler; Dic╚Ťionar analogic ╚Öi de sinonime al limbii rom├óne, Bucure╚Öti, 1978, de M. Buc─â, I. Evseev, Fr. Kir├íly, D. Cra╚Öoveanu ╚Öi Livia Vasilu╚Ť─â; Dic╚Ťionar de pronun╚Ťare nume proprii str─âine, Bucure╚Öti, 1973, de Floren╚Ťa S─âdeanu; Mic dic╚Ťionar de cuvinte perechi, Bucure╚Öti, 1976, de Silviu Constantinescu; Dic╚Ťionar de lingvi╚Öti ╚Öi filologi rom├óni, Bucure╚Öti, 1978, de Jana Balacciu ╚Öi Rodica Chiriacescu; Dic╚Ťionar de omonime, de Gh. Bulg─âr ╚Öi N. Felecan (1996) etc. ÔŚŐ ~ lingv├şstic: d. care include terminologia lingvistic─â folosit─â ├«n ╚Ötiin╚Ťa limbii dintr-o anumit─â ╚Ťar─â. Exist─â mai multe feluri de d. lingvistice. Astfel: a) d. lingvistic tematic: cu gruparea materialului din punct de vedere no╚Ťional, pe c├ómpuri semantice ÔÇô Dic╚Ťionarul terminologiei lingvistice slave ÔÇô ├«n curs de redactare ├«n fiecare ╚Ťar─â de limb─â slav─â ╚Öi Dictionnaire encyclop├ędique des sciences de langage (ÔÇ×Dic╚Ťionar enciclopedic al ╚Ötiin╚Ťelor limbajuluiÔÇŁ), Paris, 1972, de Oswald Ducrot ╚Öi Tzvetan Todorov; b) d. lingvistic alfabetic: cu valorile semantice ale cuvintelor-titlu ÔÇô Lexique de la terminologie linguistique fran├žais, allemand, anglais, italien (ÔÇ×Lexic al terminologiei lingvistice franceze, germane, engleze, italieneÔÇŁ), Paris, 1951, de J. Marouzeau; Slovar lingvisticeskih terminov (ÔÇ×Dic╚Ťionar de terminologie lingvistic─âÔÇŁ), Riga, 1963, de R. Grabis, D. Barbare ╚Öi A. Bergmane; Dic╚Ťionar poliglot de termeni lingvistici (rom├ón─â, polon─â, ceh─â, slovac─â, s├órbo-croat─â, bulgar─â, rus─â, ucrainean─â), Bucure╚Öti, 1978, multigr., de un colectiv al Facult─â╚Ťii de limbi slave; Dic╚Ťionar de terminologie lingvistic─â. Rom├ón-englez-francez-rus, Cluj-Napoca, 1978, multigr., de Schweiger Paul, Trofin A., Radu Maria; c) d. lingvistic explicativ: red─â sensul ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťarea termenilor prin intermediul defini╚Ťiilor (al explica╚Ťiilor) ╚Öi al exemplelor. Astfel: A Dictionary of Linguistics (ÔÇ×Dic╚Ťionar de lingvistic─âÔÇŁ), New York, 1954, de M. Pei ╚Öi F. Gaynor; Dictionnaire de linguistique (ÔÇ×Dic╚Ťionar de lingvistic─âÔÇŁ), Paris, 1973, de Jean Dubois, Math├ęe Giacomo, Louis Guespin, Christiane Marcellesi, Jeane-Baptiste Marcellesi ╚Öi Jean-Pierre Mevel; d) d. lingvistic bilingv: d. explicativ care recurge la echivalen╚Ťele dintr-o alt─â limb─â ÔÇô Rusko─Źesky slovnik lingvistiche terminologie, Praga, 1960, de O. Man ╚Öi L. Koval; Dic╚Ťionar rus-rom├ón de termeni lingvistici ╚Öi filologici (redactor responsabil Victor Vascenko), Bucure╚Öti, 1970: e) d. lingvistic al unui metadialect: d. care cuprinde cuvintele ╚Öi expresiile specifice, limbajul specializat al unui mare lingvist sau al lingvi╚Ötilor dintr-o ╚Öcoal─â, dintr-un curent lingvistic (v. metadialect), cum sunt La terminologia lingvistica di G. I. Ascoli e della sua scuola, Utrecht / Anvers, 1954, de Ermidio de Felice; A Glossary of American Technical Linguistic Usage, 1925-1950, Utrecht / Antwerpen, 1957, de Eric P. Hamp ÔÇô cu terminologia studiilor de lingvistic─â american─â publicate ├«n revista ÔÇ×LanguageÔÇŁ; Dictionnaire de linguistique de lÔÇÖ├ëcole de Prague, Utrecht /Anvers, 1960, de Josef Vach├ęk ╚Öi Josef Dubosk├Ż ÔÇô cu terminologia folosit─â de acest cerc lingvistic ├«ntre 1928-1958; f) d. lingvistic al unei metalimbi: d. care cuprinde cuvintele ╚Öi expresiile specifice, limbajele specializate ale tuturor lingvi╚Ötilor dintr-o ╚Ťar─â sau din mai multe ╚Ť─âri, dintr-o epoc─â istoric─â sau din mai multe, cum este Slovar lingvisticeskih terminov, Moskva, 1966, de O. S. Ahmanova ÔÇô cu terminologia folosit─â de lingvistica sovietic─â contemporan─â. g) d. lingvistic al unui singur nivel al limbii: d. care trateaz─â detaliat termenii specifici unui singur compartiment al limbii (fonetica, fonologia, lexicologia, morfologia, sintaxa, semantica etc.), cum sunt Dizionario di Fonologia, Roma, 1962, de Walter Belardi ╚Öi Nullo Minissi; Angliiskaia foneticeskaia terminologhia, Moskva, 1962, de A. L. Trahterov; h) d. lingvistic al terminologiei tuturor nivelurilor limbii: d. care trateaz─â sumar termenii specifici tuturor compartimentelor unei limbi, cum sunt Slownik terminologii j─Özyhoz-nawczej, Var╚Öovia, 1968, de Z. Golab, A. Heinz ╚Öi K. Pol├ínski; Dictionary of Language and Linguistics, Londra, 1972, de R. R. K. Hartmann ╚Öi F. C. Stork; i) d. lingvistic diferen╚Ťial: d. ├«n care se descriu cu mijloace lexicografice numai acele cuvinte care circul─â exclusiv ├«n limbajul lingvi╚Ötilor sau care, de╚Öi comuni ca ├«nveli╚Ö sonor cu limba, au un ├«n╚Ťeles deosebit ├«n acest limbaj specializat, cum este Dizionario di Fonologia, Roma, 1962, de Walter Belardi ╚Öi Nullo Minissi; j) d. lingvistic integral: d. ├«n care se descriu cu mijloace lexicografice at├ót termenii care circul─â ├«n limbajul lingvi╚Ötilor, c├ót ╚Öi termenii comuni ca ├«nveli╚Ö sonor, dar cu un ├«n╚Ťeles deosebit ├«n acest limbaj, cum este Lexique de la terminologie linguistique fran├žais, allemand, anglais, italien, Paris, 1951, de J. Marouzeau; k) d. lingvistic enciclopedic: d. cu un nivel de informare foarte ad├ónc ╚Öi cu un material extrem de vast, ca volum ╚Öi structur─â, care dep─â╚Öe╚Öte limitele lingvisticii. Sunt incluse ├«ntr-un asemenea d. articolele de tip explicativ (cu termeni din domeniile lingvisticii, didacticii, metodicii pred─ârii limbilor; cu denumirile societ─â╚Ťilor lingvistice etc.), sec╚Ťiuni tematice, anexe (h─âr╚Ťi, tabele sinoptice, indici), liste de coresponden╚Ťe bilingve sau poliglote, bibliografii tematice, articole bibliografice cu portretele lingvi╚Ötilor etc. Astfel: Dic╚Ťionarul lingvisticii engleze ÔÇô ├ëjogaku dziten (redactor responsabil Itikava Sanki), Tokio, 1956; Dic╚Ťionarul lingvisticii japoneze ÔÇô Kokugogaku dziten (redactor responsabil Toki├Ęda Motoki), Tokio, 1956; l) d. lingvistic strict metalingvistic: d. cu o structur─â simpl─â, axat─â pe definirea ╚Öi exemplificarea cuvintelor-titlu, care se ocup─â numai de terminologia lingvistic─â ca atare, l─âs├ónd la o parte didactica, metodica pred─ârii limbilor, societ─â╚Ťile lingvistice etc. ├Än aceast─â categorie intr─â majoritatea d. lingvistice ap─ârute ├«n ultimele decenii ├«n Europa sau ├«n America.

Dic╚Ťionar dex online | sinonim

Dic╚Ťionar definitie

Intrare: dic╚Ťionar
dic╚Ťionar substantiv neutru
  • silabisire: -╚Ťi-o-