Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1065871:

dibăcíe sf [At: OBLĂDUIREA, 53/12 / Pl: ~ii / E: dibaci + -ie] 1 Pricepere deosebită Si: iscusință, îndemânare. 2 Măiestrie. 3 (Fig) Șiretenie. 4 (Pex; fig) Rafinament.

dibăcie definitie

dibăcie dex