Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru diatomit

diatom├şt sn [At: ONCESCU, G. 91 / V: ~─â sf / P: di-a~ / Pl: ~e / E: fr diatomite] Roc─â sedimentar─â silicioas─â format─â ├«n cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee (2).
DIATOM├ŹT s. n. Roc─â sedimentar─â silicioas─â format─â mai ales din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diatomite.
DIATOM├ŹT s. n. Roc─â sedimentar─â silicioas─â format─â ├«n cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diatomite.
diatom├şt (di-a-) s. n.
diatom├şt s. n. (sil. di-a-)
DIATOM├ŹT s. (MIN.) kieselgur, p─âm├ón╚Ťel, tripoli, p─âm├ónt de diatomee.
DIATOM├ŹT s.n. Sediment silicios consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. [< diatomite].
DIATOM├ŹT s. n. roc─â organogen─â silicioas─â prin sedimentarea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. (< fr. diatomite)
DIATOM├ŹT n. Roc─â silicioas─â, u╚Öoar─â ╚Öi poroas─â, format─â prin depuneri de diatomee ╚Öi utilizat─â ├«n industrie; chiselgur; tripoli. [Sil. di-a-] /<fr. diatomite
DIATOMIT s. (MIN.) kiselgur, p─âm├«n╚Ťel, tripoli, p─âm├«nt de diatomee.
diatomit, (engl.= diatomite) roc─â silicioas─â format─â preponderent (peste 50%) din frustule de diatomee cuprinse ├«ntr-o mas─â de opal. D. este o roc─â u╚Öoar─â (G =0,4 ÔÇô 0,9), friabil─â ╚Öi cu porozitate ridicat─â (90 %); are o culoare alb─â, alb─â-g─âlbui, este frecvent stratificat─â ╚Öi asociat─â cu argile, micrite sau tufuri de v├órst─â miocen─â. ├Än Rom├ónia, se cunoa╚Öte la P─ât├órlagele ╚Öi la Adamclisi. Sin. kieselgur, tripoli.

Diatomit dex online | sinonim

Diatomit definitie

Intrare: diatomit
diatomit substantiv neutru
  • silabisire: di-a-