diastemă definitie

6 definiții pentru diastemă

diastémă sf [At: FN (1701), 89 / V: ~stímă, ~stém sn / Pl: ~me / E: fr diastème] 1 (Înv) Interval de timp Si: perioadă, răstimp. 2 (Înv) Distanță. 3 (Med) Fisură congenitală. 4 (Med) Spațiu anormal între dinții incisivi Si: (pop) strungăreață. 5 (Glg) Interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente și depunerea depozitului următor.
!diastémă (di-as-te-/-a-ste-) s. f., g.-d. art. diastémei; pl. diastéme
diastémă (anat., geol.) s. f. (sil. di-a-; mf. -ste-), g.-d. art. diastémei; pl. diastéme
DIASTÉM s.n. v. diastemă.
DIASTÉMĂ s.f. 1. Fisură congenitală. 2. Spațiu anormal între dinții incisivi frontali; (pop.) strungăreață. 3. (Geol.) Interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente și depunerea depozitului imediat următor. [Var. diastem s.n. / < fr. diastème, cf. gr. diastema – interval].
DIASTÉMĂ s. f. 1. fisură congenitală. 2. spațiu anormal între dinții incisivi frontali; strugăreață. 3. (geol.) interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente și depunerea depozitului imediat următor. (< fr. diastème)

diastemă dex

Intrare: diastemă
diastemă substantiv feminin
  • silabisire: di-as-te-mă, di-a-ste-mă
diastem 1 s.n. substantiv neutru