Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru diaree

diar├ęe sf [At: ME╚śT. DOFT. I, 143r/36 / V: (├«nv) ~re├í, ~r├│e, (pop) ~r├şe / A ╚Öi: (rar) di├íree / Pl: ~r├ęe, (pop) ~rii / G-D ╚Öi: ~reli / E: fr diarrh├ęe] 1 Stare patologic─â manifestat─â prin eliminarea frecvent─â de materii fecale moi sau lichide Si: (pop) cufureal─â, p├óntec─ârie, p├ór╚Ťuic─â (reg) scurgere, (├«vr) treap─âd, (├«nv) urdinare, vintre. 2 (├Äs) ~ea alb─â a puilor Boal─â contagioas─â care atinge puii de g─âin─â ├«n primele 14 zile dup─â eclozare.
DIAR├ëE, diarei, s. f. Stare patologic─â manifestat─â prin eliminarea frecvent─â de materii fecale moi sau lichide. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diarrh├ęe, lat. diarrhoea.
DIAR├ëE s. f. Stare patologic─â manifestat─â prin eliminarea frecvent─â de materii fecale moi sau lichide. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diarrh├ęe, lat. diarrhoea.
DIAR├ëE s. f. Boal─â const├«nd ├«n eliminarea frecvent─â a materiilor fecale, de consisten╚Ť─â apoas─â sau moale. ÔÇô Pronun╚Ťat: di-a-.
diar├ęe (di-a-) s. f., art. diar├ęea, g.-d. diar├ęi, art. diar├ęii; pl. diar├ęi
diar├ęe s. f. (sil. di-a-), art. diar├ęea, g.-d. art. diar├ęii; pl. diar├ęi
DIAR├ëE s. (MED.) (pop.) cufureal─â, lamoste, p├óntecare, p├óntec─âraie, p├ór╚Ťuic─â, treap─âd, trep─âdare, urdinare, vintre, (├«nv. ╚Öi reg.) scursoare, (├«nv.) scursur─â, (eufemistic) deranjament.
DIAR├ëE s.f. Boal─â care const─â ├«n evacuarea deas─â a materiilor fecale de consisten╚Ť─â apoas─â sau moale. [Pron. -re-e, pl. invar. / < fr. diarrh├ęe, cf. gr. diarrhoia < dia ÔÇô prin, rhein ÔÇô a curge].
DIAR├ëE s. f. boal─â const├ónd ├«n evacuarea frecvent─â a materiilor fecale de consisten╚Ť─â lichid─â. (< fr. diarh├ęe)
DIAR├ëE f. Stare patologic─â manifestat─â prin eliminarea frecvent─â de materii fecale cu consisten╚Ť─â moale sau apoas─â. [Art. diareea; G.-D. diareei; Sil. di-a-re-e] /<fr. diarrh├ęe, lat. diarrhoea
diaree f. scurgerea pântecelui, urdinare.
diar├ę─şe f., pl. e─ş (lat. diarrh├│ea, d. vgr. di├írroia, care vine d. diarr├ęo, compus din di├í, pin ╚Öi r├ęo, curg. V. cataro─ş). Med. Cufureal─â, treap─âd, o boal─â care face ca materiile fecale s─â ─şas─â aproape lichide. V. purgativ.
DIAREE s. (MED.) (pop.) cufureal─â, lamoste, p├«ntecare, p├«ntec─âraie, p├«r╚Ťuic─â, treap─âd, trep─âdare, urdinare, vintre, (├«nv. ╚Öi reg.) scursoare, (├«nv.) scursur─â, (fam.) deranjament.

Diaree dex online | sinonim

Diaree definitie

Intrare: diaree (pl. -ee)
diaree pl. -ee
Intrare: diaree (pl. -ei)
diaree pl. -ei substantiv feminin
  • silabisire: di-a-