Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru dialectal

dialect├íl, ~─â a [At: DDRF / P: di-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr dialectal] 1 (D. cuvinte, expresii, vorbe etc.) Care este caracteristic unui dialect (2) Si: (├«vr) dialectic (14). 2 (D. cuvinte, expresii, vorbire etc.) Care apar╚Ťine unui dialect (2) Si: (├«vr) dialectic (15). 3 (D. cuvinte, expresii, vorbire etc.) Care se refer─â la un dialect (2) Si: (├«vr) dialectic (16). 4 (D. scriitori) Care folose╚Öte ├«n scrierile sale un dialect (2).
DIALECT├üL, -─é, dialectali, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, termeni, vorbire) Caracteristic unui dialect; care apar╚Ťine unui dialect; privitor la un dialect. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. dialectal.
DIALECT├üL, -─é, dialectali, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, termeni, vorbire) Caracteristic unui dialect; care apar╚Ťine sau se refer─â la un dialect. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. dialectal.
DIALECT├üL, -─é, dialectali, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, termeni, vorbire) Care este caracteristic unui dialect sau unui grai; care apar╚Ťine sau se refer─â la un dialect sau la un grai. Cuvinte dialectale. Expresii dialectale. Ôľş Lichidarea f─âr├«mi╚Ť─ârii dialectale duce la consolidarea fondului principal lexical al limbii comune. GRAUR, F. L. 87. Cel mai ├«n v├«rst─â dintre ei r─âspunse cu ├«nt├«rziere ╚Öi ├«ntr-un grai v─âdit dialectal. GALACTION, O. I 511. ÔÇô Pronun╚Ťat: di-a-.
dialectál (di-a-) adj. m., pl. dialectáli; f. dialectálă, pl. dialectále
dialectál adj. m. (sil. di-a-), pl. dialectáli; f. sg. dialectálă, pl. dialectále
DIALECTÁL, -Ă adj. (Despre cuvinte, expresii etc.) Al unui dialect, de (din) dialect sau grai. [Cf. fr. dialectal].
DIALECTÁL, -Ă adj. referitor la dialect; propriu unui dialect. (< fr. dialectal)
DIALECT├üL ~─â (~i, ~e) Care ╚Ťine de dialect; propriu unui dialect. Elemente ~e. Forme ~e. Pronun╚Ťie ~─â. [Sil. di-a-] /<fr. dialectal
dialectal a. relativ la dialect: forme dialectale.
* dialectál, -ă adj. (d. dialect). Relativ la dialect: cuvinte dialectale. Adv. A vorbi dialectal.
├üRIE DIALECTAL─é s. f. + adj. (< lat. area, cf. fr. aire + fr. dialectale): teritoriu ├«n care a fost ├«nregistrat un anumit fenomen sau o anumit─â particularitate lingvistic─â (ori mai multe fenomene sau particularit─â╚Ťi lingvistice), delimitat printr-una sau mai multe isoglose (v.). A.d. poate acoperi ├«ntregul domeniu al unui idiom sau numai o parte a acestuia. C├ónd acoper─â numai o parte, se opune altei arii (sau mai multor arii). Ea prezint─â, ├«n raport cu celelalte, o configura╚Ťie particular─â: ├«ntins─â sau restr├óns─â, central─â sau periferic─â, omogen─â sau neomogen─â etc. Pe harta lingvistic─â ea este prezentat─â prin culori ╚Öi ha╚Öuri. Stabilirea a.d. permite descrierea structurii dialectale a unui idiom, pe baza unit─â╚Ťilor dialectale (dialect, subdialect, grai) stabilite prin trasarea frontierelor lingvistice. Exist─â mai multe tipuri de a.d.: laterale (marginale, periferice), situate la marginea teritoriilor pe care se vorbesc dialectele sau limbile; centrale, situate ├«n centrul teritoriilor pe care se vorbesc dialectele sau limbile; omogene (continue), cu fenomenele de limb─â r─âsp├óndite ├«n mod uniform; neomogene (discontinue), cu fenomenele de limb─â r─âsp├óndite neuniform; fonetice, care includ fenomene fonetice; lexicale, care includ fenomene de vocabular; morfologice, care includ fenomene morfologice; sintactice, care includ fenomene sintactice etc. A.d. laterale sunt mai conservatoare dec├ót cele centrale, ├«n timp ce acestea din urm─â sunt mai inovatoare.
DIALECTÁL, -Ă adj. (cf. fr. dialectal): în sintagmele cuvânt dialectal, expresie dialectală, formă dialectală, limbaj dialectal, structură dialectală, termen dialectal, text dialectal și vorbire dialectală (v.).

Dialectal dex online | sinonim

Dialectal definitie

Intrare: dialectal
dialectal adjectiv
  • silabisire: di-a-
Intrare: arie dialectal─â
arie dialectal─â substantiv feminin