Dicționare ale limbii române
diagnosticá vt (a) [At: CONTEMPORANUL, I, 898 / P: di-ag~ / Pzi: ~chéz / E: fr diagnostiquer] 1 A stabili diagnosticul (1) unui bolnav. 2 (Pex) A preciza un anumit punct de vedere.
DIAGNOSTICÁ, diagnostichez, vb. I. Tranz. A stabili diagnosticul unui bolnav. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostiquer.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DIAGNOSTICÁ, diagnostichez, vb. I. Tranz. A stabili diagnosticul unui bolnav. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostiquer.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
DIAGNOSTICÁ, diagnostichez, vb. I. Tranz. A recunoaște, a determina o boală după simptomele ei; a pune diagnosticul. – Pronunțat: di-ag-.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
!diagnosticá (a ~) (di-ag-nos-/-a-gnos-) vb., ind. prez. 3 diagnosticheáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
diagnosticá vb. (sil. di-a-; mf. -gnos-), ind. prez. 1 sg. diagnostichéz, 3 sg. și pl. diagnosticheáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
DIAGNOSTICÁ vb. I. tr. A pune diagnosticul unei boli. [Pron. di-ag-. / < fr. diagnostiquer].
DIAGNOSTICÁ cv. tr. a pune un diagnostic (1). (< fr. diagnostiquer)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
A DIAGNOSTICÁ ~chéz tranz. (boli) A recunoaște punând diagnosticul. [Sil. di-ag-] /<fr. diagnostiquer
- sursa: NODEX 2002
- permalink
* diagnostichéz, -cát v. tr. (fr. diagnostiquer, d. dianostique, diagnostic. V. prognostichez). Med. Recunosc, calific, taxez o boală.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
diagnostica dex
Intrare: diagnostica
diagnostica
verb
grupa I
conjugarea a II-a
- silabisire: di-a-; mf. -gnos-
Intrare: diagnostică
diagnostică