Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru diagenez─â

diagen├ęz─â sf [At: CANTUNIARI, L. M. / P: di-a~ / Pl: ~ze / E: fr diagen├Ęse] Totalitate a transform─ârilor chimice, mineralogice, structurale ╚Öi de textur─â pe care le sufer─â sedimentele ├«n cursul consolid─ârii lor, dup─â ce au pierdut leg─âtura cu mediul ├«n care s-au format.
DIAGEN├ëZ─é s. f. Totalitatea transform─ârilor chimice, mineralogice, de structur─â etc. pe care le sufer─â sedimentele ├«n cursul consolid─ârii lor. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diagen├Ęse.
DIAGEN├ëZ─é s. f. Totalitatea transform─ârilor chimice, mineralogice, de structur─â etc. pe care le sufer─â sedimentele ├«n cursul consolid─ârii lor ╚Öi dup─â ce au pierdut leg─âtura cu mediul de formare. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diagen├Ęse.
diagen├ęz─â (di-a-) s. f., g.-d. art. diagen├ęzei
diagen├ęz─â s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diagen├ęzei
DIAGEN├ëZ─é s.f. Totalitatea transform─ârilor suferite de rocile sedimentare dup─â depunerea lor sub ac╚Ťiunea apelor ├«n circula╚Ťie. [< fr. diagen├Ęse].
DIAGEN├ëZ─é s. f. totalitatea transform─ârilor suferite de rocile sedimentare dup─â depunerea lor sub ac╚Ťiunea apelor ├«n circula╚Ťie. (< fr. diagen├Ęse)
DIAGEN├ëZ─é f. Totalitate a proceselor de transformare a sedimentelor ├«n roci sedimentare. [Sil. di-a-] /<fr. diagen├ęse
diagenez─â, (engl.= diagenesis) 1. proces natural din ciclul geologic prin care un sediment mobil este litificat ╚Öi se individualizeaz─â ca roc─â (ex. nisipul trece ├«n gresie). Sin. litificare; 2. totalitatea transform─ârilor fizico-chimice, bio-chimice ╚Öi mecanice pe care le sufer─â sedimentele dup─â depunere ╚Öi litificare p├ón─â la limita cu metamorfismul sau p├ón─â ├«n momentul alter─ârii sau eroziunii lor. Transform─ârile postdepozi╚Ťionale suferite de sedimente: Ôćĺ tasarea, Ôćĺ cimentarea, Ôćĺ dizolvarea, Ôćĺ neomorfismul, Ôćĺ metasomatoza ╚Öi Ôćĺ diferen╚Ťierea diagenetic─â se manifest─â cu intensitate diferit─â ├«n func╚Ťie de natura sedimentelor ╚Öi a solu╚Ťiilor intersti╚Ťiale precum ╚Öi de condi╚Ťiile de mediu ├«n care acestea se g─âsesc. ├Än timpul d. tr─âs─âturile mineralogice, texturale ╚Öi structurale ale dep. se modific─â treptat prin Ôćĺ sindiagenez─â ÔÇô etapa transform─ârilor sincrone sediment─ârii ├«n mediul subacvatic ╚Öi Ôćĺ anadiagenez─â ÔÇô etapa transform─ârilor din timpul ├«ngrop─ârii progresive; ├«n Ôćĺ epigenez─â Ôćĺ (hipergenez─â ) sunt cuprinse modific─ârile suferite de rocile ajunse la supr. scoar╚Ťei.

Diagenez─â dex online | sinonim

Diagenez─â definitie

Intrare: diagenez─â
diagenez─â substantiv feminin
  • silabisire: di-a-