Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru dezvinov─â╚Ťi

dezvinov─â╚Ť├ş [At: BIBLIA (1688), ap. DLR ms / Pzi: ~╚Ť├ęsc / E: dez- + (├«n)vinov─â╚Ťi] 1 vr A se disculpa. 2 vt (Rar) A declara pe cineva nevinovat. 3 vt (Rar) A demonstra nevinov─â╚Ťia cuiva.
DEZVINOV─é╚Ü├Ź, dezvinov─â╚Ťesc, vb. IV. Refl. A-╚Öi dovedi sau a c─âuta s─â-╚Öi dovedeasc─â nevinov─â╚Ťia; a se dezvinui, a se disculpa. ÔÖŽ Tranz. (Rar) A declara pe cineva nevinovat, a demonstra nevinov─â╚Ťia cuiva. ÔÇô Pref. dez- + [├«n]vinov─â╚Ťi.
DEZVINOV─é╚Ü├Ź, dezvinov─â╚Ťesc, vb. IV. Refl. A-╚Öi dovedi sau a c─âuta s─â-╚Öi dovedeasc─â nevinov─â╚Ťia; a se dezvinui, a se disculpa. ÔÖŽ Tranz. (Rar) A declara pe cineva nevinovat, a demonstra nevinov─â╚Ťia cuiva. ÔÇô Dez- + [├«n]vinov─â╚Ťi.
DEZVINOV─é╚Ü├Ź, dezvinov─â╚Ťesc, vb. IV. Refl. A-╚Öi dovedi sau a c─âuta s─â-╚Öi dovedeasc─â nevinov─â╚Ťia; a se dezvinui, a se disculpa, a se justifica. A se dezvinov─â╚Ťi ├«naintea lui nu era cu putin╚Ť─â. ISPIRESCU, L. 353. ÔŚŐ Expr. (Neobi╚Önuit) A se dezvinov─â╚Ťi pe altul = a da vina pe altul. Omul c├«nd gre╚Öe╚Öte Adeseori pe altul se dezvinov─â╚Ťe╚Öte. DONICI, la TDRG. ÔÖŽ Tranz. (Rar) A declara (pe cineva) nevinovat. Jura╚Ťii lumina╚Ťi l-au dezvinov─â╚Ťit ├«n unanimitate. CAMIL PETRESCU, T. II 595.
dezvinov─â╚Ť├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. dezvinov─â╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. dezvinov─â╚Ťe├í; conj. prez. 3 s─â dezvinov─â╚Ťe├ísc─â
dezvinov─â╚Ť├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. dezvinov─â╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. dezvinov─â╚Ťe├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. dezvinov─â╚Ťe├ísc─â
DEZVINOV─é╚Ü├Ź vb. a (se) ap─âra, a se dezincrimina, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) cura, (├«nv.) a (se) ├«ndrept─â╚Ťi, a (se) m├óntui. (Nu te mai ~ at├óta!)
A (se) dezvinov─â╚Ťi Ôëá a incrimina, a inculpa, a (se) vinov─â╚Ťi, a (se) ├«nvinui
A DEZVINOV─é╚Ü├Ź ~├ęsc tranz. A recunoa╚Öte ca f├«ind nevinovat; a dezvinui; a justifica; a disculpa. /dez- + a [├«n]vinov─â╚Ťi
A SE DEZVINOV─é╚Ü├Ź m─â ~├ęsc intranz. A-╚Öi demonstra nevinov─â╚Ťia; a se disculpa; a se dezvinui; a se justifica. /dez- + a [├«n]vinov─â╚Ťi
desvinov─â╚Ť├Č v. a declara nevinovat, a justifica o persoan─â acuzat─â.
dezvinov─â╚Ť├ęsc ╚Öi (ma─ş rar) dezvinu─ş├ęsc v. tr. (d. vinovat, vin─â). Disculp, scuz, justific de o acuza╚Ťiune, o vin─â sa┼ş gre╚Öal─â. V. refl. M─â disculp, m─â scuz, probez nevinov─â╚Ťia: acuzatu sÔÇÖ a dezvinov─â╚Ťit pe deplin.
DEZVINOV─é╚ÜI vb. a (se) ap─âra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) cura, (├«nv.) a (se) ├«ndrept─â╚Ťi, a (se) m├«ntui. (Nu te mai ~ at├«ta!)

Dezvinov─â╚Ťi dex online | sinonim

Dezvinov─â╚Ťi definitie

Intrare: dezvinov─â╚Ťi
dezvinov─â╚Ťi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a